Înscriere la școala goală

Cum se descurcă cea mai mare școală din țară cu înscrierile la clasa pregătitoare, în vremea coronavirusului.

Pe 11 martie, în prima zi de închidere a școlilor din cauza coronavirusului, tot orașul miroase a dezinfectant. Îl simți în nări pe scări, cum ieși din casă, la metrou, unde te învăluie de obicei mirosul de covrigi, în dreptul magazinelor pe lângă care treci. Aleea Lunca Bradului, strada paralelă cu Școala 195, care, într-o zi obișnuită, te ghidează prin sunetele și jocurile copiilor direct în curtea școlii, e pustie. Când și când, câte un bătrân trece târând după el un căruț de cumpărături. Se mai aude ciripitul păsărilor. În rest, strada e a pisicilor. 

Curtea Școlii Gimnaziale nr. 195 din București, cea mai mare din țară, cu peste 2.500 de elevi, ar fi roit de copii, dar și de părinți, pentru că înscrierea la clasa pregătitoare a început de o săptămână. Dar înscrierile s-au mutat și ele exclusiv online ca măsură de prevenire a contagiunii, așa că în curtea școlii e doar portarul, din a cărui cabină se aude un cântec de dragoste. 

„Eu nu sunt panicoasă de fel”, spune Ștefania Voicu, directoarea școlii, dar virusul acesta a speriat-o puțin. Le-a recomandat părinților care au copiii elevi la 195 să nu iasă cu ei la mall sau la cinema cât timp e închisă școala, ci să stea în casă, poate să mai iasă pentru o gură de aer în parc. Fiecare profesor, mai ales cei de la materiile de la Evaluarea Națională – matematică și limba română – s-a organizat ca să țină cursurile online până la redeschiderea școlii, iar mulți dintre ei au dat teme pentru o săptămână copiilor. 

Telefonul din biroul de la parter al directoarei sună întruna, părinții întreabă cum se pot înscrie, dacă pot veni la școală și dacă își pot înscrie copiii fără să le fi făcut evaluarea psihosomatică – o testare standard prin care trebuie să treacă copiii care împlinesc șase ani după 1 septembrie 2020, pentru ca un psihopedagog să stabilească dacă sunt apți din punct de vedere fizic, emoțional și cognitiv să înceapă școala.

„Eu le spun «Stați liniștiți, puteți face evaluarea după, nu știm deocamdată când, toți suntem cu ochii la televizor, la autorități». Le spun să se înscrie online, să vină cu dosarul când se deschid școlile ca să verificăm datele și gata.” A primit până acum un singur mesaj de la o mamă care nu s-a descurcat cu internetul, dar i-a explicat ce pași să urmeze și situația s-a rezolvat.

Școala 195 e pregătită pentru 13 clase a câte 25 de elevi în anul școlar 2020-2021, pentru că are 325 de locuri, dar la momentul publicării articolului erau deja peste 200 cereri și este abia începutul perioadei de înscrieri – care s-a prelungit până pe 30 martie. 

Cea mai mare din România, Școala gimnazială 195 are în prezent 2.575 de elevi, 80 de clase și o medie de 33-35 de elevi pe clasă. Școala era mare și în 1998 când Ștefania Voicu s-a transferat aici din provincie – „n-am fost niciodată mai puțini de 900”. Dar de la circa 1.300 de elevi, cât avea școala în 2012, numărul a depășit 2.000 în 2017 și aproape s-a dublat în prezent. Dublarea populației școlare a început odată cu construirea unui al patrulea corp de clădire, finanțat de Consiliul local, adică din 2014.

Primarul sectorului 3, Robert Negoiță, a demarat un proiect numit „Școli ca în Germania”, în cadrul căruia a renovat și a dotat cu mobilier nou, table și internet mai multe școli din sector, printre care și 195, căreia i s-a adăugat și un complex sportiv, cu două săli de sport, un bazin de înot și un teren de fotbal. Primăria a promovat foarte mult școala, spune directoarea, și copiii au început să vină de peste tot, „și din sector, și din cartierele apropiate, din Brănești, Voluntari, Popești-Leordeni”.

Până recent, sistemul le permitea – sau nu le interzicea – părinților să opteze pentru o învățătoare sau alta, iar cele mai căutate de la Școala 195 aveau liste de așteptare de zeci de copii. De anul acesta, Inspectoratul Școlar al Municipiului București a recomandat repartizarea elevilor la profesorii de învățământ primar fie în ordine alfabetică, fie prin tragere la sorți în ședință publică sau desemnarea învățătorului la clasă prin tragere la sorți. Deși măsura a nemulțumit unii părinți, la Școala 195 vin în continuare copii de departe, mult dincolo de străzile care alcătuiesc circumscripția. 

Datele transmise de Direcția Generală de Evidență a Persoanelor a Municipiului București arată că, cel puțin în ultimii trei ani, numărul vizelor de reședință eliberate în sectorul 3 se dublează în lunile februarie și martie, adică în perioada dinaintea înscrierilor la clasa pregătitoare, comparativ cu restul anului, ceea ce indică existența unui număr mare de părinți care își fac viză de flotant special pentru școlile din zonă, printre care și 195, deși nu locuiesc în circumscripțiile lor.

Părinții spun că aleg Școala 195 după rezultate. Instituția se menține în primele 30 din București, ca rezultate la Evaluarea Națională, iar în ultimii doi ani a fost prima din sector în clasamentul notelor. Adina Raicu, mama unei fetițe de șase ani, a vizitat câteva școli și a făcut research pe internet despre școlile unde ar putea să o înscrie pe cea mică, în care cel mai mult a contat cum se poziționa școala în topul performanței. A văzut că Școala 195 e fruntașă, că are printre cele mai bune rezultate la Evaluarea Națională.

După ce să te iei, dacă nu după rezultate?

A mai luat în considerare faptul că e la 5-10 minute de mers cu mașina de unde locuiesc, că există un program „Școală după școală” în care copiii rămân cu învățătoarea de la clasă și își fac temele și, mai ales, că prietena ei, cu care împărtășește aceleași valori – disciplină, seriozitate, competiție – are băiețelul la 195 și este mulțumită. 

Totuși, dificultățile logistice ale unei școli aglomerate nu pot fi trecute cu vederea. Ca să facă loc pentru numărul tot mai mare de copii, școala a renunțat cu timpul la laboratoarele de chimie, biologie și fizică și le-a transformat în săli de clasă. Dacă numărul de elevi continuă să crească, directoarea se teme că nu o să mai aibă loc pentru ei. În plus, când 1.500 de elevi, cât are în medie tura de dimineață, iau pauză în același timp, holurile și toaletele devin neîncăpătoare. Mai e și traficul din zonă în diminețile cu școală, pe care Primăria Capitalei a încercat să-l fluidizeze prin introducerea în 2019 a patru linii speciale de autobuze școlare. Potrivit directoarei, circa 1.200 de elevi folosesc aceste autobuze. 

Aglomerația duce și la alte probleme, pe care școala nu le mai poate rezolva singură. De exemplu, Școala 195 nu poate menține ordinea doar cu serviciile oferite de primărie – care acoperă paza în curtea școlii. Așa că asociația de părinți a angajat o firmă de pază și plătește câte doi paznici pe fiecare etaj al fiecărui corp de clădire. În plus, copiii înscriși la programul „Școală după școală” nu beneficiază de o masă în timpul pe care îl petrec la școală.

Anul trecut au introdus o cantină mobilă, însă cozile formate erau atât de mari, încât copiii așteptau mai bine de o oră sau rămâneau nemâncați. Anul acesta, câțiva părinți s-au organizat pe clase și au angajat un serviciu de catering, care le aduce copiilor meniul la poartă. Dar, când în cadrul programului „Școală după școală”, copiii cu mâncare și cei fără sunt amestecați, se creează situații de inegalitate.

Copii mulți și număr limitat de săli de clasă înseamnă și colective mari. O clasă cu 36-38 de copiii, cum sunt multe la 195, e dificil de gestionat de către un cadru didactic. O inițiativă legislativă care modifică mai multe prevederi din domeniul educației, care a fost votată în februarie de Parlament și așteaptă să fie promulgată de președinte, limitează însă numărul de elevi pe clasă la toate nivelurile de învățământ.

Astfel, în învățământul primar ar trebui să fie, din anul școlar următor, în medie 17 elevi în fiecare clasă și nu mai mult de 22, iar la gimnaziu maximum 26 – limite care pot fi depășite cu doi elevi, în situații excepționale.

Ștefania Voicu laudă reducerea numărului de elevi, dar nu știe exact cum va pune în aplicare măsura aceasta. I-ar mai trebui încă două clase, peste cele 13 planificate, pentru a respecta numărul maxim de 22 de elevi. Se gândește să facă mai multe clase de pregătitoare, dar asta ar însemna să-i mute pe cei de clasa a opta în schimbul doi, de după-amiază – lucru care probabil îi va nemulțumi pe copii și pe părinți. Cei de a opta și cei din ciclul primar învață în prezent de dimineață, iar restul claselor, după-amiaza.

Directoarea n-ar vrea să ajungă în situația altor școli suprapopulate din București, care împart elevii în trei schimburi, și crede că lucrurile acestea, legate de câți copii sunt în câte clase, „se vor regla în timp, după depășirea momentului greu pe care îl traversăm”.

Deși modificarea legislativă vine pe fondul dorinței de a îmbunătăți calitatea educației, Șerban Iosifescu, președintele Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), spune că limitarea numărului de elevi la clasă nu va schimba mare lucru în sistemul educațional. „Până la clasa a doua, până la vârsta de 8 ani a copilului este bine să fie mai puțini copii la clasă, pentru că atunci se formează niște deprinderi elementare. E nevoie să se lucreze individual cu copiii. Pe măsură ce competențele cresc, influența numărului de elevi la clasă este mai mică.”

În mediul urban, cu cât sunt mai mulți elevi la clasă, cu atât rezultatele sunt mai bune la Evaluarea Națională. „Unde e cea mai mare aglomerație în orașe? Unde sunt cei mai mulți elevi?”, întreabă retoric Șerban Iosifescu. „În școlile unde se înghesuie părinții. Acolo sunt mulți elevi la clasă, dar sunt alți factori care contribuie la rezultate foarte bune. Deci, aceste școli obțin rezultate chiar dacă au mulți elevi la clasă, pentru că au părinți cu dare de mână, educați, care le cumpără auxiliare, laptopuri.” 

Limitarea numărului de elevi la clasă poate pune însă presiune pe finanțele școlii, explică Șerban Iosifescu.

În școlile care au profesori cu gradul I și vechime, 90% din banii școlii se duce pe salariile acestora, așa că e bine să ai mulți elevi la clasă, altfel nu-ți ajung banii.

Planificarea bugetului unei școli se face în funcție de numărul de elevi (finanțarea standard, stabilită prin hotărâre de guvern și calculată la valori medii, se înmulțește cu numărul de elevi pe fiecare nivel de învățământ și asta dă bugetul școlii), dar execuția bugetară merge, în primul rând, la salarii, adică la profesori.

Deși Școala 195 avea în 2018 trei cadre didactice cu doctorat și 73 cu gradul I dintr-un total de 98, directoarea Ștefania Voicu spune că bugetul școlii nu va fi afectat. Este o școală atipică, spune ea, pentru că are un număr foarte mare de copii. „Probleme își fac cei care au din ce în ce mai puțini copii.”

Aida Frujină, învățătoare la Școala 195 din 1989, este de asemenea sceptică cu privire la îmbunătățirea calității educației odată cu reducerea numărului de elevi la clasă. „E în funcție de om, că poți să ai o clasă cu 20 și să nu ai rezultatele celui cu 36. Ține de foarte mulți factori, aici este o ecuație mai complexă.” Profesoara n-a pățit în 30 de ani de carieră să aibă așa puțini copii într-o clasă și spune că e greu să predai unui grup mare, pentru că trebuie să faci eforturi să-i implici pe toți în activități și să-i faci să se cunoască între ei.

Până la mijlocul lui aprilie, când cursurile s-ar putea relua în învățământul preuniversitar, discuțiile despre rezultate, ce înseamnă o școală bună și numărul de elevi la clasă cad însă pe planul doi. Ștefania Voicu nu știe sigur ce se va întâmpla cu clasele existente și nici cu cele care urmează să se formeze, în contextul pandemiei de COVID-19 care ține elevii și profesorii acasă. „E ceva nou pentru toată lumea, nu știm ce va fi după ce se va termina, când se va termina această perioadă.”


Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului Școala9, creat de DoR și BRD – Groupe Société Générale.

Susține DoR

Te ajută ce ai citit? La DoR, credem că jurnalismul bun ne ajută să ne transformăm viețile. Oricât de imprevizibile par aceste vremuri, vom continua să scriem cu grijă și empatie, să căutăm soluții pentru a ne simți conectați și mai rezilienți. Împreună.

Susține-ne munca. Cumpără un abonament.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *