Eseuri
Nu poți controla mai nimic. Cu atât mai puțin norocul.
Pokerul ca metaforă pentru viață și ghid de-a lua decizii.
Întreține conversația, n-o devia spre tine
Ascultarea deschisă necesită o oarecare doză de aventură și chiar niște curaj, deoarece nu știi unde o să sfârșești.
Zi-mi câți ani ai ca să știu cât trebuie să muncești
Sau ce înseamnă să fii milenial cu serviciu.
Ce nu ascultăm din ce auzim
Filmul pe care l-am făcut împreună cu tata m-a ajutat să înțeleg mai multe despre noi, dar și despre schizofrenie.
Fost spiriduș, caut chef de joacă pierdut în pandemie
Ce rol are joaca și cum îi facem loc în pandemie, în izolare și în viața de adult.
Anii în care am început să mă pierd pe mine
O boală psihică a început să-mi fure cine sunt, puțin câte puțin. Mă lupt cu ea de patru ani și încă n-am câștigat nimic înapoi.
O fată vrea să devină inginer. Mulți o descurajează.
În anul admiterii la Politehnică, o adolescentă de 18 ani se întreabă dacă sexismul îi va pune în pericol cariera.
Ultimul an din vechea mea viață
Pentru mulți, 2020 a fost anul pandemiei. Pentru mine a fost anul cancerului, dar și cel mai bun an din viața mea.
„Eu am avut noroc”. Povestea unui fost dependent de jocuri
Timp de vreo 20 de ani, F. a jucat aproape zilnic la ruletă sau la aparate. Ce l-a ținut acolo și cum a reușit să se desprindă?
Obiectele care ne-au dat sens în 2020
Ce obiecte din jurul nostru și-au schimbat rolul în pandemie și ce lucruri noi ne-au ajutat să trecem mai ușor prin aceste 10 luni de incertitudini?
Ce faci, frumusețe?
De mică, am interiorizat că frumusețea e o datorie, iar corpul meu e o problemă colectivă. Ultimii ani au însemnat o răzvrătire împotriva standardelor – dar e intenția suficientă pentru vindecare?
De ce mă tot vopsesc
Nuanțele părului meu și ce ascund ele.
Ce am aflat în pandemie despre cât de echitabil se împart sarcinile în cuplu
Când partenerul mi-a spus că sunt și workoholică și mamoholică, mi-am dat seama că mi-am întins singură o capcană.
Drumul către mine
Meditația, mișcarea și răbdarea cu mine mi-au fost sprijin să mă regăsesc după divorț. Încerc să nu le pierd în pandemie.
Jurnalismul e forma mea de activism
Când mi-am dat seama că scrisul înseamnă să fii curios, să te documentezi și să pui întrebări, nu mi-a mai fost frică.
Interludiu fără Dumnezeu. Fragment din „De ce peștii nu există”, de Lulu Miller
Cum să perseverăm într-o lume în care haosul va avea întotdeauna câștig de cauză?
Al doilea lucru care l-a terminat pe tata
În 2016, tatăl meu a fost acuzat de abuz în serviciu. A fost momentul în care am început să ne redescoperim unul pe celălalt.
Cum mă leagă scrisul de oameni
Când ai multe conversații scrise, descoperi că fiecare propoziție pe care o scrii devine o carte de vizită și un mod de a te explica.
Susține-ne să facem jurnalismul bine documentat, care contează pentru întreaga societate. Abonează-te.
