Cum le vorbim copiilor despre coronavirus

Cu informații adaptate vârstei, răspunsuri sincere și corecte științific și fără să recurgă la amenințări, părinții și cadrele didactice pot evita panica și anxietatea pe care discuțiile despre epidemia de coronavirus le pot cauza copiilor.

Noul coronavirus s-a răspândit deja pe mai multe continente, provocând moartea a 3.820 de oameni, închiderea unor școli și universități și anularea sau amânarea unui număr mare de evenimente internaționale – târguri de meserii, de turism sau electronice, premiere de film, concerte – afectând, astfel, puternic economia globală. În România, unde au fost confirmate deja 15 cazuri de persoane infectate cu coronavirus (dintre care cinci vindecate) până la ora publicării acestui articol, iar autoritățile au decis interzicerea adunărilor cu peste 1.000 de participanți până pe 31 martie și închiderea școlilor în care s-au raportat cazuri, reacțiile oamenilor au variat de la panică extremă și golirea rafturilor supermarketurilor la bagatelizarea situației și transformarea virusului în subiect de glumă, la care se adaugă categoria celor care cred că toată povestea aceasta cu virusul este o conspirație.

Într-o astfel de atmosferă, ne-am întrebat cum percep copiii aceste informații la care sunt expuși și cum ar fi indicat să comunice părinții și cadrele didactice cu ei despre noul coronavirus și boala pe care o cauzează, COVID-19. Pentru asta, am vorbit cu medicul pediatru Roxana Hristianovici, membru al Asociației de Pediatrie și Consultanță în Alăptare, despre bune practici în abordarea acestui subiect cu copiii.

Cum abordezi subiectul

Lăsați doar cu informațiile prinse din zbor de la televizor sau din conversațiile adulților din jurul lor, pe care la vârste mici nu le înțeleg, copiii își construiesc narațiuni despre propria moarte sau moartea părinților, care îi sperie și îi stresează. De aceea, discuția trebuie pornită de la întrebările și îngrijorările pe care ei le au, spune Roxana Hristianovici. E bine ca părintele să întrebe: Ce știi despre coronavirus? Ce nelămuriri ai? Ce nu te lasă să dormi noaptea? De ce ți-e frică? Și apoi să răspundă punctual. Dacă părintele nu are informații medicale, o soluție ar fi să-l ajute pe copil să-și facă o listă de întrebări, pe care să le adreseze apoi unui medic în care acesta are încredere.

La grădiniță, medicul de la cabinetul școlar împreună cu educatorul ar trebui să găsească cele mai bune metode de a le vorbi copiilor despre virus – să le pună filmulețe sau să le citească. „La grupa mare am mers”, spune Hristianovici, „și i-am întrebat ce vreți să știți despre. Întrebările au fost: O să murim? Dacă nu mă spăl pe mâini, mor? O să stăm în casă și n-o să mai ieșim afară? O să moară părinții noștri?” 

Ce le spui și ce nu le spui

Între a le răspunde copiilor la întrebări și a le crea anxietate e o linie fină, dar „niciodată nu e o idee proastă să insiști cu spălatul pe mâini, cu normele de igienă”, crede Roxana Hristianovici. E important ca ei să deprindă spălatul pe mâini, strănutatul corect – în cot, nu în palmă –, să învețe să nu pună mâna murdară la gură, la nas, să arunce șervețelele direct la gunoi după ce le-au folosit, nu să le lase împrăștiate pe suprafețe. O comparație cu gripa la cei mici poate fi utilă ca ei să înțeleagă de ce trebuie să facă anumite lucruri, pentru că au mai răcit, au mai pățit-o să nu se spele pe mâini, să le fie rău și să facă febră. 

Nu este, însă, o idee bună să îi încarci cu informații pe care ei nu le-au cerut – câte cazuri există, câți au murit – sau să îi ameninți. „Putem să creăm niște mici traume acolo dacă nu suntem atenți la modul în care vorbim cu ei despre lucrurile acestea”, spune medicul pediatru.

„N-ar trebui să le spunem copiilor: dacă nu te speli pe mâini, faci coronavirus.”

Copiii au, oricum, tendința de a se simți vinovați mai mereu – când părinții lor se ceartă sau când sunt obosiți –, așa că o abordare de genul Vezi, dacă nu te speli pe mâini?! Te-ai îmbolnăvit! o să-i facă să se simtă că nu sunt în stare, că nu sunt suficient de buni. 

Pe de altă parte, nici ascunderea de informații și ignorarea grijilor copiilor nu sunt OK.  

„Să nu îi spui: stai calm, e OK, n-ai nimic. E normal să îi validezi emoțiile, frica. Frica de boală e ceva ce avem cu toții, cu atât mai mult când ești mic. Nu-i spunem lucruri pe care nu o să le putem ține: tu în mod sigur nu o să ai boala, n-o să ajungi la spital, n-o să iei tratament.”

În funcție de vârstă și de capacitatea de înțelegere a copilului, poți nuanța discuția. Unui copil de 14 ani, de exemplu, îi poți vorbi despre rata mortalității, despre cum și cât de repede se răspândește virusul etc.

Cum calmezi temerile unui copil

Ca să liniștești un copil care se teme de COVID-19, spune-i adevărul și asigură-l că este în siguranță, recomandă Roxana Hristianovici. „Îi spun că suntem medici și că putem să facem față la astfel de situații și că el poate să doarmă liniștit noaptea pentru că este pe mâini bune.” Îi putem spune și că, până acum, nu a murit niciun copil de noul coronavirus. E important ca el să aibă senzația că situația este sub control: „Nu, nu mori, de-aia avem medici, de-aia suntem într-o țară civilizată, de-aia avem un sistem medical. Dacă te îmbolnăvești, o să mergem la spital, o să luăm tratament, e posibil să stai acasă”.

Unii copii au auzit că nu există tratament pentru COVID-19, spune medicul pediatru, și ei înțeleg prin asta că, dacă se îmbolnăvesc, nu o să avem cu ce să le alinăm suferința. „Le putem explica că unele boli trec fără tratament sau că la unele tratăm simptomele – dacă tușești, îți dăm ceva ca să nu mai tușești așa de mult, dacă ai febră, primești ceva ca să-ți scadă temperatura.”

Recomandări pentru părinți

Părinții se pot informa de pe site-ul Ministerului Sănătății și cel al Institutului Național de Sănătate Publică, care sunt actualizate zilnic și unde pot găsi o listă de măsuri de precauție și alte informații utile. De asemenea, evoluția îmbolnăvirilor cu noul coronavirus poate fi urmărită pe site-ul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. Roxana Hristianovici recomandă și amânarea călătoriilor în străinătate cu copii foarte mici, pentru că există riscul să rămână blocați în carantină vreo două săptămâni.


Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului Școala9, creat de DoR și BRD – Groupe Société Générale.

Susține DoR

Te ajută ce ai citit? La DoR, credem că jurnalismul bun ne ajută să ne transformăm viețile. Oricât de imprevizibile par aceste vremuri, vom continua să scriem cu grijă și empatie, să căutăm soluții pentru a ne simți conectați și mai rezilienți. Împreună.

Susține-ne munca. Cumpără un abonament.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *