Pătura de spital a tatălui meu
O viață cu tata, în nouă desene.
Acest articol apare și în:
S-ar putea să-ți mai placă:
Tulbure
Despre cum ochii mei s-au descurcat mai bine decât mine să își depășească handicapurile. Deocamdată.
Cupru, un poem anti-rasist
Versurile despre sclavie sunt ca o renunțare la viață. Trebuie să simți durerea ca să poți s-o pui în cuvinte.
Incredibila regăsire a surorilor Prândurel
Căile familiei sunt încurcate. Unii frați cresc împreună și nu se suportă, alții se cunosc după un sfert de secol și ajung să se iubească de parcă ar fi trecut de mână prin viață.