DoR de Cluj: Emil Boc, primarul cu dosar albastru

Clujenii au un primar care are grijă să se știe că muncește pentru ei.

Primarul intră în studioul de radio capitonat cu burete gri, cu parchet negru și birouri albastre, spune „bună dimineața” realizatoarei și DJ‑ului și bagă o monedă de 50 de bani gata pregătită în pușculița‑porc roz care stă într‑un colț, pe o boxă. „Ce face purcelușul?” Porcul guiță și tremură iar primarul, zâmbitor, își scoate sacoul și rămâne într‑o cămașă albă călcată perfect, fără cravată. E bărbierit, nu pare să fi obosit după urcarea celor trei etaje și cămașa cu pense stă bine pe corpul robust. Pare mai înalt decât te‑ai aștepta după portretele făcute de presă în ultimii 14 ani. 

Realizatoarea știe că primarul n‑are timp de pierdut și nu prelungește politețurile. Sunt 15 întrebări venite pe Facebook de săptămâna trecută și vor mai veni și în timpul emisiunii. Plus cele aproximativ 10 telefoane la care primarul va răspunde în direct. Fiind final de lună, oamenii vor să știe care străzi intră în reabilitare luna următoare așa că vrea să înceapă cu întrebarea asta. Realizatoarea se așază, își pune căștile în același timp cu primarul și spune la microfonul Napoca FM introducerea pe care o repetă aproape în fiecare dimineață de joi, de un an de zile. 

„Bun găsit la Clujul în direct, sunt Corina Brândușan, despre subiecte administrative discutăm în această dimineață. Invitat până la ora 11 este primarul Clujului, Emil Boc.”

Emil Boc a devenit celebru după o apariție dramatică într‑o emisiune de televiziune. În 2003, când era un deputat de 37 de ani, buflei și cu ochelari heliomat, a căzut de la o înălțime de doi metri într‑o emisiune prezentată de Andrei Gheorghe la Antena 1. Căzătura n‑a avut urmări fizice și, în 2004, a candidat cu succes împotriva lui Gheorghe Funar, care condusese Clujul 12 ani, și a PSD‑istului Ioan Rus. În 2008, a recâștigat detașat primăria, dar a renunțat la ea pentru a deveni prim‑ministru. În trei ani și jumătate la București, guvernele conduse de el în perioadă de criză economică au trecut prin zece moțiuni de cenzură. În 2012, an cu alegeri locale, a demisionat pe fondul unor proteste de stradă, și s‑a întors la Cluj, unde a câștigat un nou mandat. De data asta, cu o diferență minimă față de contracandidatul PSD.  

Unul dintre cei mai loiali oameni ai președintelui Traian Băsescu, Boc a devenit președintele PD (apoi PDL), după ce Băsescu a fost ales. Căzătura transmisă în direct de Antena 1 a fost începutul unui lung șir de atacuri și miștouri în presă, legate fie de presupusa obediență oarbă față de Băsescu, fie de aspectul lui fizic. În 2012, Antena 1 a difuzat un film scurt în care Boc apărea dezbrăcat într‑un vestiar. CNA a sancționat postul cu întreruperea emisiei timp de zece minute.

În relația cu clujenii, momentul plecării la București în 2008 a fost tensionat. Câștigase primăria pentru a doua oară și a fost acuzat de trădare. Acum spune că, în calitate de prim‑ministru, a avut posibilitatea de a avansa proiecte pentru Cluj, cum ar fi autostrada Transilvania, centurile orașului și găsirea unor investitori care să umple locul lăsat de plecarea Nokia. „Indiferent unde am fost, la Cluj sau la București, nu i‑am uitat niciodată pe clujeni”, mi‑a spus într‑o zi de iulie, în biroul de la primărie, renovat de fostul primar, Sorin Apostu, acum în închisoare pentru acte de corupție. În birou e și acum acvariul cu cele două broaște țestoase pe care nu le‑a luat cu el când a plecat la Palatul Victoria. 

În Cluj, administrația condusă de Boc încearcă să împace rolul de facilitare, rolul de viziune și cel de rezolvare a problemelor de zi cu zi. Cu mai mult sau mai puțin succes.

Oamenii cu care am stat de vorbă, din ONG‑uri, din administrație, din mediul universitar sau cultural, par să fie de acord că primăria reușește în primul rând să nu se pună în calea inițiativelor altora. Mi s‑a spus, de asemenea, că are mereu grijă ca sigla să fie cât mai vizibilă, chiar și‑n proiectele sau evenimentele unde implicarea instituției este mică. Primarul spune că, dimpotrivă, instituția pe care o conduce este „nucleul” și cea care „generează vibrații” în comunitate.

Boc crede că „primarul trebuie să fie în contact cu oamenii și problemele lor”. Se implică în problemele de zi cu zi ale oamenilor și, măcar pe cele simple, le rezolvă rapid și foarte vizibil. Gropi semnalate pe Facebook sau la radio sunt asfaltate în 24 de ore. Un blogger care a semnalat pe Twitter lipsa coșurilor de gunoi din fața unei cantine a primăriei a fost informat că a doua zi problema se rezolvase. Ca oricărui politician abil, exercițiile de imagine nu‑i sunt străine. Așa cum realizările sale în micro‑managementul Clujului ajung la radio sau pe net, când era premier a dat cu coasa și cu lopata în fața camerelor de filmat.

Experiența de premier l‑a ajutat. O spune și el, o spun și oameni din jurul lui care l‑au cunoscut și înainte și după. Boc crede că experiența bucureșteană l‑a ajutat și să‑și păstreze atenția pe viziunea pe care o are pentru oraș. „Dacă stai toată ziua pe lucruri mărunte, pierzi viziunea!”, spune el. În privința viziunii a cerut ajutor. Cluj Management and Planning Group este un experiment prin care sute de specialiști în diferite domenii, organizați în 29 de grupuri de lucru, au elaborat o strategie de dezvoltare pentru oraș. Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea Babeș‑Bolyai, un vechi prieten și coleg al lui Boc, a coordonat realizarea strategiei și spune că acest gen de planificare strategică cu experți nu s‑a mai făcut nicăieri în România. 

„Cei trei factori strategici care vor influența Clujul în următorii 30 de ani sunt inovație, participare, universitate”, spune Hințea. Inovația înseamnă dezvoltarea unei economii sofisticate, bazată pe inteligență, iar în privința universităților locale, cercetarea arată că sunt un motor al orașului, pentru că îi aduc tinerețe și spirit antreprenorial. În privința participării, Hințea spune că orașul are sute de grupuri care fac pentru Cluj ceea ce n‑ar putea face administrația. 

Conceptul central al strategiei care a devenit și viziune pentru primar este calitatea vieții. Ea atrage tineri care vin să studieze și apoi rămân în oraș, dar este și creată de ei. În acest concept e inclusă prosperitatea economică, dar și siguranța, sănătatea, mediul și sentimentele legate de orașul în care oamenii trăiesc.

Strategia s‑a aflat în vară în dezbatere publică și, dacă va fi votată de Consiliul Local, va deveni documentul care va ghida, până în 2020, toate deciziile mari ale administrației.


La Napoca FM, cu căștile pe urechi, cu un dosar albastru în față, primarul ia o gură de apă din pahar și începe să răspundă, relaxat dar precis. Mitraliază nume de străzi aflate în lucru, dar nu uită să le menționeze și pe cele deja reparate. Clipește des, concentrat, atunci când ascultă întrebările. Nu zâmbește și, atunci când răspunde, gesticulează de parcă dialogul ar fi cu realizatoarea.

„Am să verific personal, prin departamentul de specialitate.” „Până la sfârșitul săptămânii, groapa va fi asfaltată.” „O să trimit echipa de control a Poliției Locale.” „Verific și să‑l ajutăm pe om să‑și rezolve problema.” După ce promite unui ascultător că va verifica ce lucrări sunt pe strada Tăietura Turcului, primește un mesaj pe iPhone și spune în direct: „Pe Tăietura Turcului, uite, îmi scriu colegii acuma, lucrează E.ON Gaz”.

Colaboratorii lui spun că e la curent cu trendurile tehnologice – are iPad și iPhone, dar nu 5 pentru că nu i‑a plăcut că trebuia să schimbe încărcătorul. La mâna stângă are o brățară inteligentă Jawbone, care îi monitorizează activitatea fizică. Și, chiar dacă are un manager care se ocupă de prezența în social media, de multe ori folosește Facebook și Twitter chiar el și răspunde direct întrebărilor cu mesaje private. A fost și mayor la primărie, pe rețeaua Foursquare, atunci când aceasta avea câte un singur primar pentru fiecare loc. Nici nu‑i de mirare, pentru că e mai mereu acolo și se întoarce seara chiar dacă are întâlniri și evenimente peste zi. A fost criticat că semnează documente și în timpul ședințelor de urbanism. Spune că sportul îl ajută să facă față muncii și stresului. O colaboratoare mi‑a spus uimită că, după o zi de muncă, vede cum primarul dă check‑in la sala de sport. A alergat și la maratonul internațional și i‑a mobilizat pe câțiva angajați ai primăriei s‑o facă și ei. Dacă nu‑și face numărul de pași pe care și‑i propune pentru o zi, iese seara din casă ca să‑i facă.

Pe fereastra studioului de radio se văd Cluj Arena și Sala Polivalentă. Cu o zi în urmă, primarul a transformat conferința de presă pe care o ține săptămânal la primărie, într‑o vizită pe șantierul Polivalentei, care trebuie să fie gata pe 31 octombrie, când va fi inaugurată de un concert James Blunt. Înconjurat de arhitecți, constructori și microfoane, Boc a privit, a întrebat, s‑a asigurat că lucrările sunt în grafic. La sfârșit, a răspuns puținelor întrebări ale jurnaliștilor, aduși de un microbuz al primăriei, și le‑a citit alte informații dintr‑un dosar albastru.

Întrebat care proiect al primăriei e cel mai important, primarul spune că sunt peste 50 în derulare. Cluj Innovation City e totuși proiectul la care ține, pentru că e legat de viitorul pe termen lung al orașului, valorează jumătate de miliard de euro și ar putea produce 20.000 de locuri de muncă. Innovation City e un proiect în mai multe etape prin care mai multe instituții administrative și universități construiesc în cartierul Lomb centre pentru dezvoltarea sănătății, bioeconomiei, IT‑ului, energiei regenerabile și mediului. Ovidiu Cîmpean, directorul departamentului de fonduri europene din primărie, spune că prima componentă, Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative, e gata în proporție de 60% și speră să‑l încheie până la primăvară. E planificat să adăpostească 26 de companii în 11.000 mp construiți, un amfiteatru verde, cinci hale de microproducție și o clădire de birouri.

Un alt proiect care ar trebui să înceapă în toamnă, după amânări, este Cluj Bike. Sistemul de închiriere de biciclete, cu card și perioadă limitată de gratuitate va avea 540 de biciclete și 50 de stații. Cîmpean spune că scopul este „de mobilitate, nu de loisir”. 

Urbanismul nu este un domeniu care face cinste Clujului, spune arhitectul Eugen Pănescu. Partener la biroul de arhitectură Planwerk, pe care l‑a fondat împreună cu câțiva colegi germani, Pănescu a lucrat la planul de dezvoltare urbană al orașului, pe care l‑a donat primăriei conduse de Funar. Cea mai spectaculoasă transformare a orașului în urma planului este apariția de străzi pietonale în jurul Pieței Muzeului și lângă zidul cetății și, desigur, Piața Unirii. „În același timp, un lucru spectaculos care nu s‑a întâmplat e tot Piața Unirii, care în proiect are două laturi închise circulației.” Administrația n‑a abandonat această idee, dar Cîmpean spune că e nevoie de o parcare în zonă înainte de închiderea celor două laturi.

Greșelile administrației Funar, adaugă Pănescu, nu mai pot fi reparate. „Până la primul boom imobiliar, de la începutul anilor 2000, Clujul a fost amorțit. De atunci a urmat o dezvoltare accelerată, dominată de bunul plac și fără reguli. Orașul aproape și‑a dublat suprafața, dar fără reguli. […] Acum teritoriul orașului e consumat, nu mai e loc de facilități.”

Și el vede rolul primarului actual ca fiind unul de facilitator: „Din păcate, în multe primării din țară, primarul [crede că] e cel mai deștept”. În opinia lui Pănescu, Boc nu are pretenția că știe tot și spune asta public. „Ascultă și de alții.”


La Napoca FM, primarul mitraliază în continuare răspunsuri. N‑are timp de pierdut, dar emisiunea săptămânală e importantă pentru că îl pune în contact cu clujenii, la fel cum face și cu pagina sa de Facebook („Emil Boc, întotdeauna pentru clujeni”) și cu emisiunile de la televiziunile locale unde e invitat. Toate fac parte dintr‑un efort de imagine susținut, în care fiecare groapă asfaltată are potențialul ei de popularitate.  

Nici Ice Bucket Challenge n‑a trecut pe lângă el. A acceptat provocarea de a‑și turna o găleată de apă în cap de la un club clujean de arte marțiale și a provocat‑o pe Elena Udrea, candidata PMP, pe care a anunțat că o susține la președinție. Relația lui Boc cu propriul partid, PDL, are un viitor incert, după ce i‑a susținut pe candidații PMP la europarlamentare. După ce a anunțat susținerea pentru Udrea a fost invitat, mai mult sau mai puțin voalat, să părăsească partidul. (Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță prin care, timp de 45 de zile, trecerea primarilor de la un partid la altul nu mai înseamnă pierderea mandatului. Boc poate profita de acest act până la jumătatea lui octombrie.)

Boc nu vrea să vorbească despre viitor, cum nici despre trecut nu e prea dornic s‑o facă. Acum vorbește doar despre muncă. „Viitorul îl construiesc în fiecare zi”, spune când e întrebat despre alegerile viitoare sau dacă va mai lăsa vreodată Clujul pentru politica națională.

La sfârșitul emisiunii, Emil Boc mai are cinci răspunsuri pregătite, dintre sesizările din săptămâna precedentă. Le citește rapid din dosarul albastru, mulțumește, își ia la revedere și pleacă, la fel cum a venit, fără să piardă timpul cu multe politețuri. .

Ți se pare important ce ai citit?

Dacă ce citești te ajută, cumpără un abonament digital. E cea mai directă formă de susținere pentru munca noastră. Om cu om, vom strânge o comunitate care nu doar va fi un garant al sustenabilității, ci și una care contribuie și ne sprijină în a răspunde nevoilor prin povești despre cum muncim, cum relaționăm cu mediul, cum putem schimba educația, cum putem construi o societate mai echitabilă, cum putem trăi mai echilibrat.


Acest articol apare și în:


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *