Și tu ți-ai organizat casa în pandemie?

Unii am simțit nevoia să ne debarasăm de obiecte care ni s‐au părut dintr‐odată inutile. Oare vom păstra spațiul câștigat?

Într-o seară din septembrie mă uitam la pozele pe care le făcusem în acea zi: cutii de 5×5 centimetri în care îndesasem prafuri de zahăr vanilat și drojdie sau cutii transparente, dreptunghiulare, cu care îmi organizasem sertarele de sub chiuveta din baie. Locuri care au fost pline de haos de când m-am mutat în ultima mea casă, acum doi ani, genul de sertare care nu mai știu ce obiecte conțin, de la creme la oje și jucării de baie ale fiicei mele, pe care le închid rapid după ce le deschid, pentru că simt instantaneu cum îmi intră în corp o perfuzie de stres și vină.

Bucuroasă, le-am trimis pozele mamei, surorii mele și unei prietene. Veneau emojiuri cu aplauze, „wow”-uri și replica mamei: „în sfârșit”. Prietena mea, care e psiholog, m-a întrebat ce-mi aduce procesul ăsta de ordonare. Era curioasă, mi-a spus mai târziu, dacă am simțit nevoia să fac ordine și organizare fiindcă tocmai trecusem printr-o perioadă mai obositoare și un accident rutier care îmi lăsase vreo zece zile de migrene. I-am răspuns că-mi hrănește nevoia de a controla ceva.

Oamenii cu care am vorbit despre nevoia de a-și ordona casele în pandemie mi-au spus că nu au făcut-o pentru că aveau mai mult timp, ci pentru că aveau nevoie dintr-odată de mai mult spațiu fizic și mental. Cristina Oltean și soțul ei sunt fotografi, locuiesc într-un apartament din București, cu fiicele lor de 7 și 3 ani. Cristina spune că acum doi ani i se părea aberant că începuse să se plângă de spațiu, deși apartamentul în care locuiesc are 85 de metri pătrați. Era în plan un proces de organizare a casei, dar nu avea o dată concretă. Când a venit pandemia, Cristina a trecut printr-o stare de cabin fever (senzația de iritare și claustrofobie când ești izolat cu mai mulți oameni în aceeași încăpere, mai mult timp).

„Simțeam că îmi stau toate în cap.”

Antropologul Bogdan Iancu spune că, din lipsă cronică de timp, mulți ne transformaserăm casele, înainte de pandemie, în „containere de somn și interacțiuni letargice, iar făcutul ordinii e parte dintr-o constelație de acțiuni care au loc asupra mediului domestic pe fondul apariției crizei generate de lockdown”. „Mediul domestic s-a înghesuit, s-a super-densificat, a produs o criză și s-a tradus printr-o nevoie de a respira, de a reordona, debarasa.”

Asta s-a simțit mai ales în casele celor din clasa de mijloc, spune el, influențați și de fenomenul Marie Kondo, apărut acum câțiva ani.

În urmă cu doi ani, Mădălina Preda, producătoare de televiziune și mamă a trei copii, a aflat de metoda de organizare a lui Kondo și asta i-a schimbat viața. Acasă trecea printr-o criză care aproape se transformase în depresie. Fiecare zi i se învârtea în jurul ciclurilor mașinii de spălat rufe: pune la spălat, întinde, împăturește. Simțea că hainele și obiectele pe care le strânsese în perioada când muncea mult (inclusiv noaptea la filmări) și compensa prin multe cadouri pentru fiicele sale îi ocupau toată casa și toată viața. În concediul de creștere a copilului, a început să citească despre organizare, și-a făcut un blog, un podcast și s-a certificat ca organizatoare profesionistă printr-un curs internațional.

Pandemia i-a anulat contractele de filmare, așa că a prins momentul să facă complet schimbarea de profesie. De când a început carantina în primă- vară, primește zilnic mesaje de la oameni care-i cer sfaturi, unii se înscriu la cursurile sale online, iar alții, cum este Cristina, i-au și cumpărat serviciile.

Din casa Cristinei, Mădălina a plecat cu șapte saci de haine, pe care le-a donat unor asociații umanitare. Cristina spune că cel mai bine e când simte liniște dimineața, fiindcă vede blatul de bucătărie gol. Toate celelalte lucruri sunt la locurile lor, în rafturi, ba mai mult, are atât de puține lucruri, încât a ajuns să țină doar o cratiță pe un raft. „Că nu mi se mai acumulează 15 farfurii și 20 de tacâmuri la spălat iar îmi ia din stres”, spune ea. „E un pic de haos la mine în cap, dar măcar în jurul meu e OK și nu cade nimic pe mine când deschid dulapul de papuci.”

un sertar înainte de organizare

Mădălina Preda, organizatoare profesionistă, a ajutat în jur de 15 familii să-și organizeze casele din primăvara până în toamna asta.

un sertar după organizare

Fotografii din arhiva Mădălinei Preda.

Mădălina, care în pandemie a lucrat cu 15 familii, spune că e nevoie de o schimbare reală în mentalul colectiv față de aglomerarea din casă, fiindcă suntem, ca societate, „ca niște veverițe care strâng de toate și pe bună dreptate facem asta, fiindcă oamenii nu aveau multe lucruri în comunism și atunci e normal să avem tendința asta”.

Ea crede că oamenii au simțit nevoia organizării fiindcă acum au, mai mult ca oricând, nevoie de control. „Este o legătură directă între organizare și sănătate emoțională și psihică”, spune ea. „În pandemie ai pierdut control, predictibilitate, nu mai ai orizont de acțiune, nu poți să spui că în două luni vei fi la mare, nu poți să știi că în două luni vei circula cu trenul, noi nu știm când se deschid grădinițele, iar nevoia asta de control este de bază în orice relație.”

un dulap inainte de organizare

Mulți dintre cei care au început să renunțe la unele lucruri din case și apoi să le ordoneze pe celelalte au făcut asta fiindcă, emoțional, nevoia de control e mai mare în pandemie.

un dulap după organizare

Fotografii din arhiva organizatoarei profesioniste Mădălina Preda.

Aglomerarea de lucruri e normală atunci când oamenii își doresc să aibă aproape obiecte care le reflectă identitatea, le aduc aminte de oameni importanți, locuri sau experiențe dragi. Numai că pe măsură ce devine excesivă, potrivit unei cercetări de acum patru ani, aglomerarea de obiecte aduce stres în casă: tensiuni în familie, izolare socială (nu inviți pe nimeni la tine fiindcă e haos), depresie. Aglomerarea poate chiar, scriau cercetătorii, să amenințe legătura oamenilor cu sentimentul plăcut de „a fi acasă”.

O altă cercetare a încercat să analizeze nivelul de cortizol (hormonul stresului) atunci când oamenii se întorc de la muncă într-o casă unde este haos. Nivelul cortizolului a crescut mai mult la femei – principalele responsabile de munca domestică de acasă – care au găsit dezordine și o listă întreagă de lucruri de făcut.

Același studiu mai arată că nivelul de stres scade când te concentrezi pe locuri din casă care sunt liniștite și aproape de natură. Spre exemplu, un alt cuplu, care și-a organizat casa tot împreună cu Mădălina, și-a donat aproape 60% din obiectele din apartamentul de două camere, inclusiv setul de zeci de farfurii și cești pe care l-au primit la nuntă. Asta le-a permis să-și reorganizeze sufrageria și balconul și să facă loc pentru mai multe plante. În perioada stării de urgență aveau 5, acum au 70.

Asta răspunde și la întrebarea pe care antropologul Iancu și-o pune. Mulți locuim în apartamente mici, fie cele construite în comunism, fie cele din complexuri rezidențiale. Fenomenul de făcut ordine și organizare din pandemie ne face să câștigăm niște spațiu fizic și mental. În afară de plante, cu ce-l mai umplem? – se întreabă Iancu.

De teama crizei economice pe care experții o prevăd, îl vom reumple cu obiecte la reduceri sau lucruri despre care credem că vom avea nevoie la un moment dat? Vom păstra spațiul ăsta și după ce pandemia va trece, când casele noastre se vor transforma, poate, din nou, în locuri în care ajungem doar ca să dormim? Sau poate vor deveni sanctuare în care învățăm să ne echilibrăm și să trasăm mai ușor distanță între lumea de afară și noi, cei apropiați?

Contribuie și tu la poveștile care vindecă.

Tot ce-am trăit în ultimii doi ani ne-a însemnat pe viață și va lăsa în continuare urme. La DoR vom continua să scriem despre suferințe individuale și colective, cum le înțelegem și le transformăm în surse de putere și încredere, cum reclădim ce nu mai e și cum găsim soluții la lipsurile și ineficiența sistemelor care ne trădează. Cumpără un abonament digital ca să ne susții misiunea.


Acest articol apare și în:


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *