Allen Coliban vrea un parc în fiecare cartier din Brașov. Dar brașovenii îl vor primar?

Candidatul USR PLUS e cunoscut pentru inițiativele de mediu din Senat, însă drumul spre primăria Brașovului e complicat.

Sunt pe Treptele lui Gabony, care mă poartă pieptiș într-o marți caniculară de august pe muntele Tâmpa din Brașov, 400 de metri înălțime umbriți în miezul orașului. Într-un loc în care draperia pădurii dispare cât să văd crâmpeie din clădiri, Allen Coliban îmi arată cartierul Astra, cel mai mare din oraș, 40.000 de locuitori, „preponderent blocuri, niciun parc”.

Coliban are 41 de ani, poartă o cămașă în carouri, adidași de trail de la Salomon și candidează la primăria Brașovului din partea Alianței USR PLUS ca să-l transforme în „capitala verde a țării”. Vrea să înceapă cu câte un parc în fiecare cartier, așa că-mi arată spre un câmp, fostă groapă de gunoi, pe lângă care trece centura orașului. Acolo știe că vor apărea blocuri în viitor și spune că ar putea fi inclusă și o zonă verde din start, când faci planul urbanistic. Îmi arată și spre Bunloc, scenă pentru parapantiști, și spre masivul Postăvaru și-mi spune de transformarea zonei într-un parc natural, candidat ca geoparc UNESCO. O viitoare pădure-școală și zonă protejată.

Tâmpa cu toate suișurile și coborâșurile lui, cu fluturii, arborii, mamiferele, cărările, este coroana verde a orașului, cum spun locuitorii, magnet pentru migranți bucureșteni sau gălățeni, familiști sau ahtiați după munte, pentru care nu-și poate asuma meritul nicio administrație locală. 

Nu toți pricep cum un oraș cu coroana asta e și-ntr-un top al orașelor poluate, cu infringement UE (adică riscă amenzi de sute de mii de euro dacă nu ia măsuri pentru un aer mai curat). Se întâmplă și pentru că Brașovul e într-o depresiune și particulele poluatoare de la mașini sau industrii se lovesc de curbura carpaților și migrează mai greu.

În unele părți de oraș „pute”, spun unii brașoveni, mai ales iarna, mai ales spre periferii, unde sunt și mai multe mormane cu gunoaie „aiurea”, unde e și groapa județeană. Pentru un oraș care nu miroase a deșeuri au protestat în 2019, în fața Primăriei, câțiva locuitori cu măști anti-gaze. Primarul PNL-ist George Scripcaru a promis o groapă nouă, mai departe de oraș, dar nu s-a materializat. Într-o ședință în care Coliban întreba și de banii cheltuiți pe un laborator mobil pentru măsurarea calității aerului, Scripcaru a răspuns: „cui nu-i place la Brașov, să se mute”. 

Brașovul se laudă cu un trafic fluidizat de primarul actual, care a fost achitat în trei dosare de corupție la DNA. Scripcaru e cunoscut pentru sensurile giratorii puse de-a lungul celor patru mandate și pentru drumuri lărgite la șase benzi. În timpul mandatelor lui, au crescut și numărul de accidente pe trecerea de pietoni, din cauza vitezei. Anul trecut, conform Inspectoratului Județean de Poliție Brașov, au fost înregistrate pe treceri peste 30% din totalul de accidente grave.

Sensul giratoriu de la Hotel Aro în Brașov
Sensurile giratorii au devenit un simbol pentru cele patru mandate consecutive ale primarului PNL George Scripcaru. În cartiere e văzut și ca omul gospodar care a reparat străzi, a construit.

În centru au rămas case medievale nerenovate, de pe care pot cădea țigle orișicând, iar unele monumente restaurate din bani publici au încă pe ele plăcuțe cu numele unui fost lider local cu dosare la DNA.

În cartierele noi, majoritatea blocurilor sunt ticsite, iar spațiile verzi lipsesc. Pistele de biciclete sunt puține și adesea cu mașini parcate în preajmă. Festivaluri de teatru sunt mai mult la Sibiu sau Sfântu Gheorghe, iar restaurantul cu priveliște de pe Tâmpa stă închis de mulți ani. Iarna e mai greu să ajungi la literele hollywoodiene cu numele orașului în lipsa unei balustrade de legătură. Aeroportul e așteptat (de mulți ani) și nu neapărat – unii se tem că Brașovul își va pierde vibe-ul boem și montan odată cu un extra flux de oameni.

O groapă în șosea în Brașov
Brașovul are un farmec al lui pentru care nu-și poate asuma meritele nicio administrație, spun mai mulți locuitori. Oricât ai fi supărat într-o zi pe Administrație, dai o fugă pe Tâmpa și te răcorești.

Turiștii stau în oraș o medie de 1,9 nopți, în tranzit spre Bran sau Sibiu, dar au fost aproape 1,5 milioane anul trecut. Vara asta, doi turiști străini pe stradă fac un ghid să se entuziasmeze, însă rata de ocupare la cazări a fost pe la 20% din cauza pandemiei. 

Coliban este azi contracandidatul fără notorietate, dar care crede că are o șansă reală să devină primar din prima, deși teoriile spun că prima candidatură e ca să te cunoască lumea, să poți insista a doua, chiar și a treia oară.

Însă USR a mai produs surprize locale. Una dintre ele la parlamentarele în 2016, când obțineau locul al doilea pe municipiu la voturi, după PSD (PNL, partidul la putere ieșea pe trei). Atunci Coliban devenea senator, președinte în Comisia de Mediu, omul care se urca des în mașină ca să viziteze gropi de gunoi, legale sau ilegale, care instala senzori pentru calitatea aerului în București și Brașov.

Astăzi sunt cu el pe o cărare, ca să înțeleg cum își percepe șansa la primărie, dacă activitatea din Senat îl ajută la candidatură și cum îl văd alții.


Mai urcăm prin pădure și ajungem în spatele literelor hollywoodiene. Ne oprim la un punct de belvedere calcaros și Coliban îmi arată cartierul Schei, partea veche a orașului în care a copilărit, în care s-au cunoscut bunicii lui. Un mix de case monument, unele lăsate de izbeliște, o biserică al cărei clopot se aude în toată valea, străzi înguste cu tot felul de scări. 

Coliban întinde mâna spre dealurile din jurul casei lui, Calea Vacii, circuit personal din copilărie. Urca pe-o parte, ajungea până-n parcarea Belvedere, în drum spre Poiana Brașov, se întorcea pe partea cealaltă. Acum, pe aceeași coamă, îmi arată niște serpentine săpate în pământ, care, la ploaie, duc noroi până jos pe străzi și pe care le-ar transforma în alei de promenadă. „De aici se vede toată nesimțirea”, spune Coliban. Îmi povestește despre cele 1.000 de locuințe care trebuiau să apară acolo. Proiectul imobiliar American Dream, cu vedere spre Tâmpa și tot centrul. 

Coliban și echipa lui au făcut o petiție și au strâns 6.000 de semnături pentru a presa primăria să oprească lucrările, pentru că din documentările lor reieșise că șantierul este ilegal. După o plângere penală, USR a reușit să sisteze lucrările. 

Se așază cu spatele spre vale și-l arde un pic soarele pe ceafă. Scoate din rucsac o cameră foto cumpărată special pentru filmări. De obicei face live-uri, dar acum se înregistrează, ca să fie de folos mai târziu în campanie. „Vă salut de pe Tâmpa, mai aruncăm o privire asupra Căii Vacii, acel deal golaș” care „nu mai e golaș, că au apărut vile”.

Coliban pe Tâmpa
Când a intrat în politică, oamenii l-au mai întrebat pe Coliban dacă nu-i e teamă de expunere. Nu îi vine la îndemână, dar spune că nu are nimic de ascuns. (Foto: Anca Iosif).

E convins că acasă nu-i va plăcea ce-a ieșit, că vor zice colegii că n-a făcut clar call to action, „haideți la vot”. S-a obișnuit încadrat la TV, dar se simte în largul lui când încadrează el cifre, statistici într-un Excel, când organizează și planifică. „Dă-mi să definesc metrici, să fac strategii, să analizez. Unde vrei să dezvoltăm?”

Oprirea proiectului imobiliar e doar una dintre luptele lui locale. Se luptă să-l cheme pe primarul actual la dezbateri, fie că sunt despre planul pentru un nou spital județean care, crede Coliban, ar trebui să includă cel puțin 1.500 de paturi, nu 800 cum spune propunerea; fie că sunt pentru parcurile pe care vrea să le facă. 

Caută să fie văzut într-un oraș în care spune că presa locală e de multe ori tăcută, ori cumpărată; caută susținerea publică a unor comunități creative, sau din sfera de afaceri, însă mulți oameni refuză să scrie pe Facebook că-l susțin, pentru că nu vor să li se-nchidă ușile administrației actuale. Îi vine greu să-nțeleagă că în 2020 unora le e încă teamă de presiunile aparatului local. Se duce în ședințe de consiliu local, chiar dacă nu e lăsat să vorbească, se ambiționează să-și crească șansele în cartiere, oricât s-ar crede despre el, cum am auzit, „că e un idealist fără pereche”.

Ambiția asta a înflorit în Coliban încă de când a descoperit munții din jurul Brașovului pe schiuri, o pasiune moștenită de la bunicul lui, campion. Când a dat de un grup de schiori la Politehnică în București, unde era student, s-a ținut după ei până-ntr-o tabără în Parâng, unde a urcat pe o pârtie pe jos, cu ceață și cu rucsac greu și le-a devenit simpatic. 

Tot cu ei a început să alerge și să biciclească pe cărări crețe, pe care pornea cu gânduri victorioase, chiar dacă concurența erau foști campioni. I-au ieșit câteva podiumuri după nopți alergate mecanic prin păduri și zile deshidratate. La schi a ajuns pe podium la Campionatele Universitare, după ce o convinsese pe coordonatoarea echipei de la Poli să îi înscrie, deși ei nu aveau trecut competițional. 

Supărarea lui rămăsese că tatăl, profesor de fizică, l-a ținut departe de schi, convins că e o lume a golanilor și că el trebuie să învețe. Era cam al treilea pe clasă; la olimpiadele de fizică mergea ca să-i facă pe plac. Allen, nume ales de tatăl lui, vine de la Van Allen, o centură de radiații în jurul Pământului. Altfel, avusese grijă să echilibreze adolescența cu chitara, prietenele și baschetul. Din CV-ul lui sportiv fac parte și tenisul, alpinismul, orientarea, mountain bikingul, artele marțiale sau jocurile de strategie precum șah sau Go. O fostă coechipieră de curse montane scria pe blogul ei că a învățat de la Coliban că „Life is good și trebuie să te miști”. 

Relația asta cu competitivitatea și fair play-ul urma să o ducă și-n muncă. A început ca programator pentru un norvegian căruia el îi făcuse echipa din câțiva români și câștiga, prin anii ’90, 80 de dolari cu normă întreagă, mai mult decât tatăl lui la Universitatea Transilvania. 

După trei ani, a decis să continue pe cont propriu. I-a plăcut să construiască cu doi colegi un joc pentru care Coliban făcea partea de algoritmică, hărți și inteligență artificială. Au primit și review în LEVEL, revista de gaming a momentului, dar n-au reușit să găsească un publisher potrivit, așa că munca lor de un an a rămas la sertar. Coliban și-a petrecut alți trei ani învățând oamenii să schieze în Poiană. 

Apoi a trecut la analiză de business, la o altă firmă, și a completat și cu o facultate de management, la Brașov. A început să facă proiectare de sisteme informatice, să viziteze clienți, să le afle nevoile. A devenit project manager, apoi director de producție, iar mai târziu consultant pe scris proiecte pentru fonduri europene, unde și-a dat seama că unele cereri nu funcționau pentru că nu erau mânate de un scop sau pasiune, cât de ideea că sunt fonduri disponibile. Apoi, în consultanță de cultură organizațională plusa pe viziune, misiune, valori, pe „de ce suntem aici?”. „Simțeam că dacă vorbești despre managementul performanței poți să faci paralele și să aplici lucruri”, spune Coliban. „Cum definești obiective, ce plan faci, cum îl urmărești.” 

Printre altele, astea l-au ajutat mai târziu și-n politică, când a început să vorbească în biroul central al USR, alături de colegul lui, Cornel Zainea, despre echilibru, coduri de integritate, reguli împotriva cumulului de funcții în partid, strategii de campanie sau să creeze algoritmi pentru alegeri interne echitabile.

Coliban și echipa de campanie
În mesaje, filiala USR Brașov caută un echilibru. Arăți și ce viziune ai tu ca viitor primar (dar nu poți spune concret unde vei putea face un parc de mâine, pentru că nu ai acces la documentele din primărie) și arăți și ce nu s-a făcut, ca să motivezi nevoia de schimbare.

Politica o vede mai brutală ca sportul. „Partea faină în sport este că ai un cadru echitabil, coerent și corect, pe care-l apără alții (arbitrii)”, pe când despre politică crede că e mai mult un sport al formelor, mai puțin al fondului, însă e modalitatea principală prin care poate schimba lucruri, prin care poate face bine cuiva în timp ce are și pârghii la dispoziție.

În cursa asta pentru schimbare și pentru a-i reprezenta pe alții, se gândește adesea când poți spune că ai făcut destul, când e OK să pleci acasă și să echilibrezi balanța reprezentare cetățeni-viață personală, ca să nu riști să devii dependent de putere, ca să nu-ți pierzi rețeaua personală de sprijin. 

Acasă înseamnă acum pentru el Brașov, orașul în care a crescut, în care mânca lapte de pasăre la restaurantul Gaura Dulce, dar și Hărman, o comună vecină orașului, unde locuiește cu partenera și fiica lui. Vrea să se mute toți trei înapoi în oraș, după ce renovează casa moștenită de la bunici. Dintr-o primă căsătorie, mai are o fată, tot la Brașov. Aici s-a tot întors din București pentru că aici e totul „un singur cartier”, aici și-a înmormântat un bunic, apoi tatăl, aici are legăturile, e Tâmpa, e locul perfect să-ți crești copiii, doar ieși din casă direct în munte.


Coborâm în pădurea răcoroasă, într-o parcelă în care Coliban mi-arată arbori marcați cu buline galbene. Anul trecut, pentru cei 13 kilometri ai drumului forestier Gorița, un proiect al Regiei de Păduri Kronstadt ar fi urmat să fie tăiați peste 8.000 de arbori. Societatea civilă și comunitatea bicicliștilor semnalaseră proiectul prin poze, filmulețe și un protest. USR Brașov a organizat o dezbatere la care reprezentanții primăriei nu au ajuns, apoi a reușit, după semnături strânse și o plângere colectivă, să suspende proiectul. 

Coliban mai face și aici o înregistrare ca să transmită că a fost printre cei care s-au luptat pentru asta, apoi îi sună telefonul. Răspunde cu „Bună ziua, stimați colegi” și își dă voturile în Parlament pentru proiectele de legi în lucru. Pentru. Contra. Abținere

Coliban a ajuns senator în 2016, pe unul dintre cele 13 locuri câștigate de USR – asta a fost prima surpriză. A doua a fost că a ajuns în Comisia de Mediu, pe care nu fusese niciodată bătaie. Intrase în USR Brașov cu gândul că va fi implicat în partidul care ajunge să facă un Guvern cu Dacian Cioloș și tehnocrații. Poate că va fi ministru al Sportului și vor face reformă.

Allen Coliban vorbește și despre cum trebuie să fii „primarul din umbră”. Merge în ședințele de consiliu, ia cuvântul pentru parcuri lipsă; pentru problema aerului poluat.

Mult timp i s-a părut ciudat că se vorbește despre el în contexte de mediu. A aflat treptat diferențele dintre legi organice și ordinare, că e corect să zici arbori, nu copaci, dar tot un average Joe spune că era, pasionat de natură, „dar fără treabă cu politicile publice de mediu”. 

Mai verifica camioane cu lemne pe app-ul Inspectorul Pădurilor, mai protestase pentru păduri o dată, mai aduna gunoaie pe munte. Și dacă trecuse el la Poli de profi duri la algebră și fizică, putea să învețe și Mediu. Și-a luat consilieri buni, a citit, a făcut grupuri de lucru, dezbateri, s-a activat din prima zi, când au început să curgă mesaje care spuneau „la noi e nasol, pute”. „E responsabilitatea mea”, spune Coliban, „sunt aici să încerc să rezolv problema asta”. 

„Omul termina programul seara la Senat, se urca în mașină și se ducea la Fălticeni, pentru că-i scriau oamenii ce facem cu groapa?”, spune colegul lui, Codruț Bucur, candidat pentru Consiliul Local Brașov. „E activ nu doar în campanie și modul său de-a se raporta la lume – atunci când are ceva de făcut, face – m-a convins și local.”

Cu colegul lui de partid și de comisie, Cornel Zainea, a pornit și o anchetă privind situația deșeurilor din România în 2017, iar Brașovul a reieșit județul cu cele mai multe gropi neconforme. Administratorii gropii de județ spuneau că la ei nu ajunge suficient gunoi, deci nu fac suficienți bani. Când Coliban a cerut listele cu cantitățile de gunoi aproximate, a văzut că din Făgăraș lipseau zeci de mii de tone într-un an. Primarul confruntat de senator a recunoscut că strânge sacii pe terenul unei foste platforme industriale și când umplu un camion îi trimit la groapa de județ, altfel costă mult. 

„Are o energie formidabilă și a fost un partener de drum lung”, spune Zainea, care candidează la primăria comunei Chiajna din Ilfov. „Am pornit în ancheta asta și-n două luni am bătut toată țara ca să vedem starea deșeurilor, e omul care vrea să înțeleagă fenomenul, cum funcționează lucrurile.” Crede că Coliban „ar putea schimba mai multe local”, pentru că în Parlament sunt de multe ori blocați de majoritate în demersuri. „E maratonist, muncește la exasperare”, iar Brașovul, spune Zainea, are un potențial pe care-l poate atinge prin el.

Coliban a mai săpat în documente și adrese de la Direcția de Sănătate Publică ca să demonstreze că parte din celulele gropii de gunoi de județ trebuiau închise de ani buni pentru că afectează pânza freatică, iar hidrogenul sulfurat emanat, asemănător mirosului de „ou clocit” pe care el și colegul Zainea îl recunosc de departe, e o problemă de sănătate publică.

Are un loc în vizor unde ar putea fi construită o nouă groapă, care nu e lângă vreo rezervație și care ar fi pe teren public (acum groapa e a unui privat și lui Coliban nu-i place ideea ca proprietarul să fie în control, să poată mări taxele când vrea). I se pare bună și pentru că ai acces la ea din șosea și pentru că e la peste 4.000 de metri distanță de gospodării – acum limita e 1.000, stabilită printr-un ordin de ministru.

A depus și-n Parlament un proiect de lege care prevedea mărirea distanțelor dintre gropile de gunoi și locuințe la 5.000 de metri, însă a fost respinsă pe final de mai, după ce Ministerul Mediului a zis că se pot face gropi conforme și la un kilometru distanță. A devenit, oricum, important pentru el faptul că putea deschide toate discuțiile.

Ancheta despre starea deșeurilor l-a trimis pe Coliban în mai multe pânde la gropi ilegale – Prejmer, Pata-Rât, Măldărăști (unde a găsit „o căldare plină ochi de gunoi”). Știe să manevreze dintr-un tufiș o dronă, cea pe care-a cumpărat-o la Senat, c-o să facă un live pe Facebook și speră să confrunte pe cineva aruncând gunoaie pe-un câmp. Așa s-a întâmplat recent la Șercaia, comună din județ, unde și-a luat o zi liberă de la campanie, și-a pus pălăria de senator și a prins gunoaiele arzând și excavatorul mutând altele.

Coliban lângă un tractor care mută deșeuri
Ca senator pe Mediu, Coliban merge să vadă situația din teren. Aici, în comuna Șercaia, descoperind o groapă de gunoi ilegală. (Foto: Anca Iosif)

Acum, Coliban-senatorul e în dezbateri pentru implementarea unui sistem național eficient de garanție-depozit pentru ambalaje, însă printre cele mai cunoscute legi inițiate și de el se numără Legea mirosurilor, care introduce definiția disconfortului olfactiv. Coliban a repetat și-n discuții cu cetățenii și la televiziuni locale că nu se referă la mirosul oalei cu sarmale, ci la poluanți care afectează calitatea aerului. Amenzile sunt între 7.000 și 15.000 de lei pentru persoane fizice, până la 100.000 de lei pentru entități juridice. „La Legea Mirosurilor a fost cel care a mijlocit dialogul, ne-a adus pe toți la aceeași masă – opoziție, organe de mediu – și am discutat pe lege”, spune Zainea. „Și e greu cu 10% în Parlament.”

Coliban a fost și printre inițiatorii DNA-ul Pădurilor, o propunere de Direcție care a trecut și care va funcționa pe modelul DNA și DIICOT, în cadrul Parchetului General și care va soluționa infracțiunile de mediu prevăzute în legislație. Cea mai recentă modificare la care a lucrat este cea a Codului Silvic, care prevede că furtul de arbori va deveni faptă penală, tăierile la ras vor fi interzise în rezervații, camioanele cu arbori transportați ilegal vor putea fi confiscate. A fost adoptată în unanimitate de Camera Deputaților după săptămâni de dezbateri în comisii.

Zainea și Coliban au avut tot timpul sindromul impostorului, și asta e de bine, spune Valeriu Nicolae, activist civic și trainer pe comunicare și cultură organizațională, care la începuturile USR-ului în Parlament i-a ajutat cu cursuri de vorbire în public. Le recomanda „să nu scrie cârnați pe Facebook”, să facă analize calitative comparând situația noastră cu cea din alte țări, să citească The Economist. 

„Lui Allen îi era frică să se pronunțe, nu voia s-o dea în bară pentru că nu avea suficientă expertiză sau experiență și se chinuia să studieze, ca să aibă un punct de vedere”, spune Nicolae. Nu era un comunicator bun, „dar acum a început să fie”.


La momentul 2016, înainte să se alăture USR, Coliban adunase câțiva ani în lumea curlingului la Brașov, sport pe care-l descoperise difuzat la TV de la Jocuri Olimpice de iarnă. S-a întrebat ce e cu un teren cu gheață pe care împingi niște pietre de granit cu o mătură. A aflat că nu avem echipe și i s-a activat spiritul de construcție: Unde se joacă, cum să dezvolte?. A dat telefoane, a închegat o comunitate, echipe și a fost repede ales skip, acel membru din patru pe teren responsabil cu strategia, dar și cel care-și lua ocara dacă nu ajungea piatra la țintă.

Au urmat tabere, cursuri, meciuri. Curând dădea și un mail către președintele federației internaționale întrebând cum să ducă România la Olimpiadă, lângă alte echipe. Președintele a spus că mai greu, dar pentru Coliban era important să fie pe drumul ăla și crede că a pus o bază pentru alte generații. Mai târziu, când a devenit președintele Federației Române de Curling s-a jucat cu managementul performanțelor în tabele și a urmărit evoluții.

Urma să plece ca antrenor la o echipă din Scoția, după un divorț și nu prea multe semne de bine prin țară (Colectiv, Hexi Pharma, sistemul de sănătate). Un coleg de generală l-a sunat în vara lui 2016 să-l roage să-i ajute cu campania de parlamentare a USR Brașov și cu închegarea filialei, după ce Coliban postase pe Facebook legat de candidatura lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei că e trist „că nu avem și la Brașov alternative”. A acceptat pentru că știa că poate aduce un plus pe partea de organizare și managementul voluntarilor și devenea un alt proiect de pionierat la care putea să-și aducă aportul.

A ajuns să candideze pentru că o parte dintre oamenii transparenți, corecți, cu studii pe care i-au găsit și pe care voiau să-i pună cap de afiș la parlamentare din filiala USR Brașov au refuzat. Unii s-au temut de administrația de la care poate așteptau finanțări sau aprobări, alții aveau joburi full-time la care nu puteau renunța și colegii l-au propus și pe el, catalogat la fel de corect și transparent. 

Câteva luni mai târziu, Coliban apărea în curtea Parlamentului pentru primul plen cu duba lui verde din 1994, de nu înțelegeau paznicii ce e cu el când le-a arătat confirmarea de mandat. Nici el n-a știut ce e cu el când a început să i se adreseze lumea cu „bună ziua, Excelență”. Dar important era că „dacă în 2012 eram în stradă în Piața Universității, cu multă dezamăgire și neputință, ne revoltam, dar nu aveam nicio opțiune; acum, că am ajuns, e și o mega-șansă, și un risc”. Speră să nu dezamăgească, ca partid.

Politica nouă a USR care se vede în afară este cea a live-urilor în social media, pe care o aplică și Coliban. Filmează la o pândă pe teren; într-un cartier în care stă de vorbă cu locuitorii sau cu alți colegi candidați; în starea de urgență, unde a strâns 100 de discuții pe Zoom și Facebook, în mare parte despre soarta Brașovului, cu specialiști, activiști, oameni din sport.

Online, Facebook e platforma principală de promovare pentru Coliban, însă își lasă echipa să experimenteze și cu clipuri pentru Tik Tok.

Filmează și într-o ședință de consiliu local în care e lăsat să vorbească abia la final, în timp ce ceilalți părăsesc sala. „Circul a fost dintotdeauna în politică”, crede Tavi Bota, un ghid din Brașov pasionat de restaurări și care oferă turul Brașovului comunist. Acum cu USR în Parlament, „circul ăsta a devenit public, îl vedem și noi de-acasă”. 

Nicoleta Cîrjan, managerul de comunicare al campaniei la Brașov, spune că a crezut din prima în Coliban, pentru că nu l-a văzut însetat de putere. „Nu s-a băgat în grupulețele, facțiunile USR. A încercat să fie un echilibru, de-asta a și fost votat în biroul central ca vicepreședinte”.

Tot acolo, la el revin și taskurile sensibile, spune și colegul lui, Codruț Bucur. „Studiile, documentarea, el e în elaborarea regulamentului pentru alegeri, în evaluarea aleșilor publici. O sumă de munci complicate, necreditate precum și cea de manager de campanie la europarlamentare, pe lângă jobul de senator. Îl vedeam că muncea de două-trei ori mai mult, și pentru că eram toți voluntari (nu ne era șef), trebuia să ne convingă, să ne implice și s-a achitat onorabil.”


Mai coborâm și ajungem la Fântânița Popii, un izvor într-un fund de vale din care câteva poteci ajung în zone diferite ale orașului. Facem un popas și telefonul îi sună iar. Vorbește despre o întâlnire cu un grup de suporteri care au înființat o echipă nouă de fotbal și care nu știu dacă ar fi bine să se întâlnească cu alt candidat. Așteaptă aprobări de la actualul edil să folosească stadionul.

Sunt și alte comunități despre care spune că nu-l susțin public – antreprenori, oameni de afaceri – pentru că au nevoie de la Primărie fie de aprobări, spații sau finanțări. Am vorbit și eu cu o persoană care a primit în anii trecuți fonduri de la primărie pentru proiecte și care speră să le primească și pe viitor. Oricât l-ar susține pe Allen – pentru că relația cu primăria a fost șubredă –, nu vrea să-și riște viitoarele colaborări cu actuala administrație. 

Melinda Țuțuianu e printre cei care au vorbit public despre presiunile administrației locale într-un articol Libertatea. Prin firma ei, Țuțuianu e responsabilă de reclamele care apar pe ecranele din autobuzele brașovene. Deși legea spune că putea rula afișele oricărui partid în precampanie, a primit ordine să le oprească pe-ale tuturor, dar în special pe ale USR, ca să nu-l enerveze pe primar. Țuțuianu s-a conformat după ce a găsit un tub de televizor în fața sediului, noaptea, și l-a interpretat ca pe un gest de amenințare, „corleonesc”. A depus plângere la DNA și a reluat reclamele pentru care primise bani. 

„S-a instalat așa, o barosăneală”, spune Țuțuianu obosită de situație, temătoare pentru că e mamă singură, dar și mulțumită că vocea ei e ascultată. Acum spune că votează omul integru, și opțiunea ei va fi între Coliban și Șerban Șovăială, un candidat independent, consilier local încă din 2016. 

Cât am stat la Brașov, am vorbit cu mai mulți locuitori ai orașului, de acolo sau mutați recent. Oameni cu terase, din sfera culturală și de creație, părinți, comunități outdoor, oameni și la 30, și la 50 de ani. Ce-am auzit a fost similar.

Un proprietar de terasă sătul să aștepte după aprobări de la administrație și de taxe mari nu vede de ce ar pune pe pereții internetului că-l susține pe Allen – cu care a mai stat la aceeași masă, dacă vrea, îl susține în cabina de vot. Un alt cunoscut spune că discursul lui Coliban s-a schimbat în timp. E mai mult acum despre mesajul politic „noi, ca să nu fie ei” decât despre ce poți face tu bine comunității, ca viitor primar. Că pe social media persistă luptele între susținătorii USR și alții, de tipul celor care erau între susținătorii PSD și PNL, ori cu genul ăsta de momente au fost obișnuiți din trecut și nu mai vor să le vadă și la USR. Altcineva spune că PNL-ului îi e clar că de la OUG 13 a pierdut electoratul tânăr care a încercat să destabilizeze mecanismul, dar și-a dat seama că nu-l mai poate ignora, chiar dacă nu are multe punți cu el.

Poate ideea reintroducerii tramvaiului a lui Coliban, am mai auzit, nu e cea mai bună investiție pe care să încerci s-o amortizezi în 25 de ani, când poți introduce mijloace și mai eco.

Voluntari USR PLUS strâng semnături
În ultima seară de strâns semnături la cort au venit și oameni care-l susțin de mult timp, pentru că „nu mai sunt suficiente bordurile”, sau oameni care cred că „16 ani (de mandat) sunt suficienți”.

Sunt și cei alături de Coliban, pentru că „ai ce vorbi cu el dacă stați la aceeași masă”, pentru că „îi lasă pe alții să vorbească dacă nu știe”, pentru că „votul dat lui pentru Parlament a fost satisfăcător”, „pentru că nu e un lider, dar are potențial să devină unul”, pentru că „și-a asumat un program (preponderent) pe mediu și respect, poate-i va păsa și de altele tot pe-atât în viitor”. Pentru că ar fi o surpriză dacă „îl mușcă vipera puterii”. Pentru că Scripcaru a avut 16 ani să dovedească. O doamnă i-a spus că „e cel mai chipeș și mai carismatic candidat”, iar soțul a aprobat. La un interviu la radio, Coliban a spus cum cineva i-a semnalat că și Dragnea avea carismă, de-aia a avut succes. A râs și-a zis că nu vrea să ajungă acolo. Altcineva speră să câștige, dacă tot are pe Facebook poze și povești cu bunica, mama, fiicele lui.


În serile în care iese în stradă să facă live-uri de 10 minute din câte-un cartier cu particularități diferite, oamenii îi povestesc problemele lor. Unei doamne care spune că simte mirosuri înecăcioase îi împrumută un senzor pentru măsurarea calității aerului. El a dus senzori și la sediile USR din București și Brașov în 2018. Pe vecinii cu tricouri galbene de la cortul PNL (minionii, cum le spun cei din USR Brașov), care-i tot dăduseră târcoale și-l filmaseră, îi ignoră. Într-unul dintre cartierele noi, la o dezbatere la care nici alți candidați primari și nici primarul nu ajung, propune locuitorilor să insiste pentru audiențe la primar, și le spune că e loc de parc, doar că trebuie să te zbați înainte să apară alte blocuri pe Planul Urbanistic Zonal.

La un post de TV local, Coliban stă de vorbă cu un moderator fost senator, fost consilier județean, fost președinte PNL Brașov, numit în vreo șapte dosare la DNA. Nu-i e confortabil să vină în televiziunea asta mică și pustie, una dintre aparițiile pentru care a plătit și a semnat un contract. Îl deranjeză că nu sunt semnalate ca advertoriale, dar e un compromis pe care și l-a asumat, pentru notorietate. 

Mintea-i zboară des la compromisuri. Oare o să se transforme într-un baron local venind dintr-un partid care numai asta nu vrea? Oare e corect că acum candidează la primărie, când el a primit voturi pentru Senat?


Ieșim din pădure după ce-am parcurs toată coama Tâmpei și mergem spre sediul USR, de unde Coliban trebuie să ajungă la altă întâlnire, apoi la un live în cartier. Ne împiedicăm și de niște piatră cubică scoasă din pavaj în Piața Unirii, însă dincolo de ce poate fi îmbunătățit sau reparat în oraș, dincolo de Tâmpa, coroana naturală a orașului la care ajungi în 15 minute de oriunde, dincolo de mirosuri, sunt și cei care încearcă să facă din Brașov un oraș în care să depășești media de ședere de 1,9 nopți. 

Trecem prin zona prin care odată pe an, seara, se văd jocuri de lumini pe clădiri la Amural, un festival vizual crescut de șase ani de o echipă de creativi care vor să lege turnurile vechi ale orașului într-un circuit turistic, „După Ziduri”. Tot ei vor să facă un fel de academie pentru creativi, în lipsa unei secții de arte. (Coliban vorbește și el despre necesitatea aducerii mai multor secții la universitatea din Brașov, ca tinerii să nu mai plece la București sau Cluj, să nu mai revină doar după 30 de ani, când mulți întemeiază familii.)

Cetățuia din Brașov e unul dintre monumentele cheie din Brașov închis din cauza unui litigiu. Închis e și restaurantul de pe Tâmpa, puncte în minus pentru turismul local, cred unii locuitori.

În oraș există și Brașov Design Center (BVDC), care se intersectează des cu Amuralul în proiecte. Împreună au deschis VISSSUAL, un spațiu pe care l-au amenajat într-o fostă fabrică. BVDC vrea să aducă designul mai aproape de brașoveni. Au creat, printre altele, un prototip de experiențe pentru autobuze turistice. Dacă voiai evenimente, era un anume tip de gamification și îți creai un traseu prin Brașov în jurul intereselor tale: cultură, poate baruri, altele. După prototip, echipa afla din presă că autobuzele respective au fost retrase, că nu mai sunt fonduri. 

„Se blochează lucruri când ajung în Consiliul Local, când devine politic”, spune Răzvan Pătrașcu, unul dintre fondatorii BVDC. „Se întâmplă să nu-ți mai răspundă cineva la telefon și aproape că-ți dorești să fie în fiecare an alegeri, ca să se miște lucrurile mai repede, poate te prinde din urmă orașul pe care ți-l dorești, în timpul vieții tale.”

În Brașov e și Breasla Cârciumarilor, umbrelă sub care s-au adunat vreo 20 de terase, cafenele, bistrouri, ca să poată vorbi într-o singură voce, cum au făcut-o în pandemie, când au primit controale dese de la autorități, și și-au pus în geam câte-o panglică albă pentru fiecare, ca mesaj că e o perioadă în care au nevoie să fie și susținuți. Recent au introdus cu toții în meniuri ișlerul, un desert local vechi, cu doi biscuiți cu cremă, pe care fiecare îl personalizează.

Altfel, orașul stă să deschidă toamna asta și un mall la 15 minute de mers pe jos de centrul istoric, loc care va mai ține turiștii în centrul civic și care va aduce slujbe. Puțin mai departe, în cartierul Coresi-Tractorul, toată lumea știe de proiectul de regenerare urbană, reconvertirea unei foste platforme industriale. Clădiri de birouri din sticlă, spații verzi, cafenele, primul mall, o victorie și pentru administrație și loc în care orașul, spun locuitorii, dovedește că se poate dezvolta aerisit, cu sens și cu utilități.

cartierul Coresi din Brașov
Într-un Brașov care construiește tot mai mult, acum crede Coliban că e oportun să intre în primărie și să plănuiască mai multe parcuri în planuri: se vor rediscută strategiile urbanistice pe 10 ani.

Se văd și autobuzele electrice, scrie pe ele, scrie și-n stații de ele, dezinfectant e în toate, iar biletul ți-l poți lua printr-un QR cod, ca și-n Timișoara. Coliban vorbește mult despre implementarea unui sistem park and ride (în martie și Scripcaru anunța că are finanțare pentru o parcare sub și supraterană), prin care să-ți lași mașina la intrarea în oraș și să folosești autobuzele, pentru că parcările sufocante și „ilegale” din centru sunt în top lucruri iritante pentru brașoveni. 

În același centru al Brașovului dai des de polițiști locali care te atenționează să-ți pui masca, pentru că județul a stat sus la cazurile de coronavirus; La început de septembrie erau aproape 5.000 de cazuri.


Coliban vorbește despre orașul ăsta ca de unul cu nevoie de o viziune pe termen lung, pentru că asta crede că i-a lipsit, ăsta e titlul candidaturii lui. Un oraș cu câte un parc la mai puțin de 10 minute de mers pe jos de locuințele oamenilor, cum a citit într-un studiu al Comisiei Europene c-ar trebui să fie. Unul în care să nu se poată construi ilegal în zone istorice sau pe dealurile verzi; în care te folosești mai des de rețeaua de autobuze, dar totodată unul în care ai mai mult loc și cu bicicleta. Cu planuri urbanistice gândite și cu dezvoltatorii, discutate și cu societatea civilă, ca viitoarele cartiere să poată integra de la început creșe, școli, parcuri. Un oraș cu ghene îngropate, cu o groapă de gunoi conform standardelor. Care va dispărea din topul celor mai poluate orașe din țară. (Pentru asta, propune de mai mulți ani rețele paralele de măsurare a calității aerului și mai multe puncte cu senzori dincolo de cei 4 existenți.)

Dacă te uiți pe pagina de Facebook a actualului primar, vei afla că de două săptămâni a montat o rețea de 12 senzori pentru măsurarea calității aerului. Site-ul lui se deschide cu un banner pe care scrie „măsurăm zilnic calitatea aerului; calitatea aerului este bună”. În comentarii, unii oameni îl felicită pentru tot ce face și-i spun ce gospodar e, alții întreabă insistent de ce nu scrie unde sunt amplasați senzorii.

Pe site sunt trecute și realizările primarului. Benzi lărgite, parcări, iluminat. Parcuri urmează. Garaj modern pentru flota de autobuze, fonduri noi pentru aeroport, terenuri de sport reabilitate, spații urbane de șezut înființate. Un ABC, zice filiala USR – Asfalt, Becuri, Curățenie. 

Recent, George Scripcaru a început să facă și el live-uri din cartiere, cu șapte-opt oameni aliniați în jurul lui, cu tricouri albe pe care scrie #concret. În ultimul clip, primarul povestește înființarea unui nou parc: „Peste o anumită perioadă de timp, după ce facem pașii procedurali, vom avea o zonă de agrement.” Niciun cuvânt de Coliban sau alt contracandidat în discursurile lui, doar de asfaltare de străzi. 

Oamenii de la întâlnirile lui au aceleași doleanțe pe care le aude și Coliban: parcuri, blocuri mai puțin înghesuite, copii duși la școală în alte cartiere, pentru că nu sunt locuri mai aproape. Scripcaru râde. „Asta înseamnă că natalitatea a crescut la Brașov.” Când oamenii îi spun că vor să sorteze gunoiul, spune că „se rezolvă” și face semn spre un coleg să noteze. 

cartierul Tractorul nou
Ca primar, Coliban spune că ar muta ședințele de consiliu în cartiere diferite din Brașov, ca să rămână angrenat în dialoguri cu cetățenii.

Coliban nu compară des Brașovul cu Bucureștiul. Îl compară cu alți elevi silitori. Sibiul, orașul în care Iohannis a lăsat amprenta trainicului, cu Oradea, care și-a eficientizat procesele de lucru cu publicul. Cu fâșnețul Ciugud și cu forța lui de absorbție a fondurilor, sau cu Târgu Lăpuș, unde colectarea selectivă de deșeuri funcționează.

Știe și că experiența altora și cărțile spun că trebuie să candidezi de vreo trei ori ca oamenii să spună despre tine „ah, e băiatul ăla care insistă, poate chiar vrea să facă ceva”. Așa i-a zis și unui nou membru al USR PLUS, pe care l-a convins să candideze ca primar în comuna brașoveană Șercaia, nu doar pe post de consilier.

Oamenilor le e mai ușor să înțeleagă misiunea unui primar, i-a zis, să-l vadă. „Nici în finala unui mondial nu ajungi direct din optimi; nici pe Everest nu ajungi dacă nu te aclimatizezi în Base Camp”, i-a spus Coliban. „Și eu am vrut să ajung la Olimpiadă cu curlingul. Nu am apucat, dar în lupta asta tot ca și cum m-aș duce la olimpiadă mă antrenez. Făcând asta, automat ajung cât de departe pot eu și de acolo văd diferența față de vârf.” 

Dar îi spune și cum la Brașov s-a creat acum un moment unic, în care are o șansă din prima, pentru că simte asta din feedback-ul primit de la oameni, că vor o schimbare. Iar Coliban își pune pălăria de analist ca să-mi explice șansele șansei lui. Voturile lui Scripcaru au scăzut cu vreo 10.000 de la un mandat la altul – USR Brașov a obținut 50.000 voturi la europarlamentare. „Dar am avut prezidențialele între timp și am luat 32.000. Acolo trebuie să aflăm ce s-a întâmplat cu cei 20.000. Cine sunt, de ce nu ne-au votat și a doua oară?”

„Mă irita uneori că era atent la toate detaliile, prea tipicar”, spune despre Coliban Valeriu Nicolae, activist civic și trainer pe comunicare. „Dar asta l-ar face un primar eficient.”

Pentru că știe că nu a fost neapărat omul care să proiecteze pe termen lung, lui Coliban îi vine greu să spună ce va face dacă nu iese primar – crede în șansa asta, e „all in”, dar dacă nu, cel mai probabil va continua în Parlament. „Există perspectiva de a ajunge noi într-o alianță politică la Guvernare, ca să punem în sfârșit în aplicare lucruri de care tot vorbim în opoziție.”

Probabil va reveni în 2024 și va folosi patru ani ca să pregătească terenul, să învețe și mai multe, însă crede totuși că acum e momentul bun: se discută Planul Urbanistic General pe 10 ani, acum se stabilesc strategiile pentru următorul exercițiu financiar european (2020-2027). 

Am mai auzit despre Coliban că scopul lui e să câștige, că e competitiv, lucru care i se trage și din ideea de a duce un sport mic la olimpiadă. „Probabil că manifest competitivitatea asta și-n politică”, spune Coliban. „Dar în contextul actual, nu cred că e neapărat ceva rău. Da, trebuie să fiu competitiv dacă vreau să-l bat pe Scripcaru. Nu-mi place să pierd. Nu vreau să pierd. Mă enervează să pierd. Mi-e clar că sunt șanse să pierd – mai ales în genul ăsta de lupte inegale –, dar trebuie duse.”

EDIT 10 noiembrie 2020: În urma voturilor, Allen Coliban a fost ales primarul Brașovului și a depus jurământul pe 28 octombrie 2020;

Clarificare: În articol menționez că a terminat două facultăți – Automatică și Calculatoare și Management. Nu am menționat că licența și-a dat-o doar în Management, explicând motivele aici.


Nota redacției: Într-un climat media modern, precizarea următoare e obligatorie. Toate partidele cheltuiesc bani ca să apară în media în perioada asta. DoR nu a luat și nu va lua niciodată bani de la niciun partid ca să publice materiale despre membrii lor. Orice decizie de a scrie despre o cursă electorală sau un politician ține de curiozitatea editorială a echipei.

Ți se pare important ce ai citit?

Dacă ce citești te ajută, cumpără un abonament digital. E cea mai directă formă de susținere pentru munca noastră. Om cu om, vom strânge o comunitate care nu doar va fi un garant al sustenabilității, ci și una care contribuie și ne sprijină în a răspunde nevoilor prin povești despre cum muncim, cum relaționăm cu mediul, cum putem schimba educația, cum putem construi o societate mai echitabilă, cum putem trăi mai echilibrat.

9 comentarii la „Allen Coliban vrea un parc în fiecare cartier din Brașov. Dar brașovenii îl vor primar?

  1. Acest articol trebuie să fie principalul argument pentru toți detractorii lui Allen Coliban care susțin că nu știu nimic altceva despre maratonistul politicii românești (cf. Zainea), decât că a făcut…curling.

  2. Excelent reportaj. Nu sunt fan Coliban, nici Scripcaru, dar recunosc „condeiul” atunci cand e cazul. Felicitari, Anca Iosif !!!

  3. Am citit cu mare atenție textul dvs. Am avut plăcerea să interacționez cu dl Allen Coliban de trei ori. Așa am putut constata că e atent la detalii, dar se și bucură și râde ca un copil dacă ceva îl amuza. Nu poate fi un om rău. Atunci când și-a prezentat analiza în Piața Sfatului a fost destul de hotărât și clar privind viziunea sa pentru Brașov. E un om pe care te poți baza. Va fi un câștig pentru orașul nostru!

  4. In fiecare oras mare sint probleme. E interesanta partea de ipocrizie, si ipocrizie solida, atit in pseudo oferta Coliban cit si in articol in sine; in cazul al doilea asum ca e naivitate. Intre blocurile din anii 60/70, spatiul e limitat, a fost alt context politic si economic, cu Brasov al doilea centru industrial si imigrare interna. Asadar, false idei, tipic USR, dupa care cautam gunoi si vreo groapa in asfalt, cum de altfel gasim si in alte tari si orase. Posibil Coliban sa prinda un loc la Consiliu la Brasov, insa obstructiile politice si care sint in contra interesului cetateanului, nu vor mai functiona. Indiferent de ce ordine primeste USR de la sefii lor de la extern, in mandatul care incepe dupa 27 septembrie, va fi un alt raport de forte politice.

    1. Tin sa va contrazic. Poate ca e intre blocurile din anii 60-70 loc putin, dar in loc sa se faca loc intre ele pentru oameni sunt pline de masini. In afara de asta sunt destule locuri unde in anii astia se puteau face spatii verzi, locuri de agrement, dar in schimb au aparut blocuri, blocuri si iar blocuri (zonele Carpatilor, Racadau, Centrul Civic, Astra etc.). Am pierdut de doua ori, prima data pentru ca nu s-a facut un spatiu verde atat de necesar in interiorul orasului si in al doilea rand pentru ca ne-am aglomerat si mai mult cu oameni si masini pe o suprafata mica astfel incat putinele zone verzi/de agrement devin si mai neincapatoare. De ce era nevoie de un mall in centrul orasului cand putea fi facut unul pe camp in Bartolomeu de exemplu dupa modelul Coresi? Am fost saptamana trecuta sub Tampa si erau inlocuite borduri fara nicio problema (am facut poze) cu altele noi … nu se puteau spala cu presiune cele vechi daca se dorea asta? Ca in orice tara civilizata? Tot acolo asfaltul foarte bun de pe alei se schimba in vreme ce sunt strazi in oras unde traiesc oameni si care nu au asfalt (zona Poiana Soarelui, ca sa nu mai spus de ce e in Tractorul) iar ei trebuie sa inghita praful din pietrisul de pe strada. Am prieteni in alte tari pe care toti le consideram civilizate care nu-si iau masina pentru ca nu au unde sa parcheze sau o parcheaza la 15 de minute de casa si ajung oriunde totusi foarte repede pentru ca infrastructura de biciclete/transport in comun e bine pusa la punct, pentru ca primaria pune in primul rand pret pe oameni, pe copii si viitor. S-au construit zeci si zeci de blocuri in ultimii ani in Brasov care au fost cumparate in principal de oameni tineri. Cate crese/gradinite/scoli au fost construite de primarie pentru a tine pasul? De ce nu exista niste toalete decente in zonele cunoscute de agrement (Pietrele lui Solomon, Noua, Iepure) care-s arhipline in weekend si vizitate zi de zi de o multime de localnici sau turisti? Zonele din imediata vecinitate a lor sunt pline de hartie igienica si servetele umede. 16 ani domnule Marius, in 16 ani un copil ajunge de la mers in picioare la facultate. Atat de mult poate evolua, iar in orasul asta tot ce s-a putut face bun a fost cosmetizarea unor strazi.

    2. Iar spre surprinderea mea si a altora, dl. Allen Coliban tot a castigat voturile la alegerile locale, Brasov. De abia astep sa vad ce schimbari „fantastice” va face pana la urmatoarele alegeri locale, care vor din pacate peste 4 ani.

  5. interesant articolul. imi zicea numele ceva din trecut. centura van allen si dl. prof.Coliban. ca fost brasovean, ajuns in diaspora,l-am prins pe Scripcaru, pdl, primar cateva luni. era tanar si oportunist. putina lui educatie era compensata de o ambitie fara masura. aveam un ghid de bune practici din administratia occidentala si naiv i-am facut un rezumat. in 4 mandate Brasovul s-a dezvoltat, era normal, dar intr-un mod inertial, pe alocuri haotic si sa nu uitam pe interese de partid si primar. metoda bordura, asfaltare si re-asfaltare „gresita” o aplica dupa o schema din vest corecta dar implementata „original” si validata pentru toti ce vor sa faca bani multi .. de videan. lucrare scump, foarte scump platita si executata foarte prost. exemplu: sens giratoriu cu 2 benzi. pret in occident <= 150k euro, pret platit in Romania intre 500k si 650k euro. intr-un singur mandat dl primar – gospodar a ajuns bogat. in 2 ..chiar putred de bogat spun gurile rele. dna si justitia sunt oarbe oricum.

  6. 4 the record . pentru un automatician si un observator fin al detaliilor mister Allen ar trebui sa viseze mai putin in legatura cu parcurile. e o idee „normata” in birourile din bruxelles, adeseori departe de realitate. intr-adevar intre blocurile comuniste din Rulmentul, Tractorul, Astra / Steagu’ … greu de gasit un spatiu adecvat unui parculetz. o idee din banlieu-rile supra aglomerate din Franta? au inceput sa darame turnurile de peste 10 etaje. sa faca loc pentru parcuri si noi imobile mai mici, crese, sali si terenuri de sport. e o actiune de durata, au inceput acum 5 – 10 ani si costurile sunt la nivelul miliardelor de euro, dar ei investesc. au inteles ca au nevoie de o populatie sanatoasa, educata. erau, si inca mai sunt,multe zone rau famate, droguri si violenta ca in Bronx, din cauza supra-aglomerarii urbane al unei populatii specifice. si nu un primar a declansat toate acestea. au fost mai multe guverne si de stanga si de dreapta.

  7. Stimate domn
    Felicitari ati cistigat dar greul acum incepe
    Sunt brasovean de peste 50 de ani
    Cunosc bine brasovenii , mai ales pe cei din Schei.
    Poate o sa ne vedem la sedintele consiliului local
    Aveti in fata 3 mandate de primar
    Totul depinde de echipa dv .
    Va doresc multa sanatate si putere de munca Rizescu Ion

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *