Ana Ciceală, candidata care nu a fost

La alegerile locale din București, o candidată considerată excelentă a fost forțată să facă un pas în spate. Ce spune asta despre politica „altfel” la care visăm?

Ar fi putut fi ziua în care candidatura Anei Ciceală devenea oficială. Era august, era cald și Ciceală se pregătea să vorbească de la un pupitru instalat ad-hoc în parcul IOR din sectorul 3. „După cum știți”, a început ea, cu masca pe față, „mă pregătesc de patru ani să candidez la primăria Sectorului 3”. 

În spatele ei, mai mulți politicieni stăteau aliniați la un panou cu logouri de partid – USR, PLUS, PNL –, o imagine menită să arate unitatea dreptei în București. „Cu toate astea, mă aflu astăzi, aici, la lansarea altui candidat.” 

Ana Ciceală era un simplu cetățean când a intrat în politică acum cinci ani, la fel ca mulți dintre cei din spatele ei. Pe atunci erau IT-iști, ONG-iști, antreprenori și anii de proteste de stradă i-au adus în politică – pe unii în nou-formatul USB, pe alții în guvernul tehnocrat alcătuit după incendiul din Colectiv. Voiau să construiască noua politică, una „altfel”, cu oameni competenți, care nu folosesc funcțiile publice să se îmbogățească și care nu sunt corupți. 

Ciceală, care azi are 37 de ani, și-a petrecut anii de maturizare politică devenind unul dintre cei mai vocali consilieri generali ai Bucureștiului. Din 2019 e și membră în Biroul Național al USR (acum USR PLUS), forul de conducere al partidului la a cărui înființare a participat în 2015. În administrație, în politică și pe stradă e cunoscută ca fiind cea care a demonstrat în instanță că primarul Gabriela Firea a înființat ilegal 20 de companii municipale în care s-au cheltuit fără transparență sute de milioane de euro. 

Vara trecută, pe când era însărcinată, a anunțat că va candida împotriva lui Robert Negoiță, de opt ani primarul PSD al sectorului 3 și, în opinia ei, „clona perfectă a Gabrielei Firea”, iar vara asta, după ieșirea din starea de urgență, și-a lansat oficial candidatura.

Startul cursei pentru primăria sectorului 3

Șansele ei erau complicate. 

Un sondaj intern al partidului o credita cu aproape 17% înainte de pandemie, în timp ce Negoiță ajungea la 55%. Însă Ciceală era convinsă că erau suficienți oameni nemulțumiți în sectorul 3. Aici, anul trecut USR a obținut 42% la alegerile europarlamentare, așa că spera că  șansele îi vor crește rapid, fiindcă plănuia să recâștige aceste voturi printr-o campanie la firul ierbii, cunoscând oameni și ascultându-i. În iulie, afișe electorale cu ea apăruseră în mai multe locuri din sector, însă imediat după au apărut și zvonurile unui pact între Alianța USR PLUS și Partidul Național Liberal. 

Cele două forțe politice îl susțineau pe Nicușor Dan la a treia încercare pentru Primăria Generală și plănuiau să-și împartă și candidații la primăriile celor șase sectoare. Ciceală credea că partidul se va bate pentru ea și că ea va fi candidatul de la 3, mai ales că reacțiile de pe stradă din partea cetățenilor o încurajaseră.

Vara asta, Ana Ciceală și-a lansat oficial candidatura la primăria Sectorului 3. O lună mai târziu, partidul a renunțat la candidatura ei, după negocierile cu PNL (Fotografie din arhiva Anei Ciceală)

Avea de partea ei și patru ani de opoziție făcută împotriva PSD, sondaje care o arătau peste ambii posibili candidați ai PNL și voci din partid care o numeau cea mai bună candidată. Însă la începutul lui august liderii USR au anunțat că în sectorul 3 va candida liberalul Adrian Moraru, fost director al organizației Institutul pentru Politici Publice și apropiat al actualului ministru al muncii, Violeta Alexandru. 

În seara aceea, la lansarea candidaturii lui Moraru în parcul IOR, Ciceală era dezamăgită. Știa cât de mult muncise în ultimii patru ani și că-și pregătea candidatura de anul trecut. Știa că alesese asumat să stea departe de bebelușul de șapte luni. Dar știa și că, dacă vrea să facă politică altfel și de-acum încolo, trebuie să rămână în joc și să schimbe regulile din interior. 

Primii pași în politică

Ciceală și-a împărțit cam toți anii de școală din Craiova între olimpiade de geografie, logică și filosofie și recunoaște, uneori cu rușine, că a fost un copil tocilar. Într-o zi, pe când avea 9-10 ani, ea n-a înțeles că profesorii sunt în grevă și nu trebuie să se ducă la școală, își amintește amuzată mama ei. A găsit clădirea goală, a deschis ușa de la biroul directoarei, a intrat și a spus: „Ce se întâmplă în școala asta de nu e nimeni?”.

Când a ajuns la facultatea de Filosofie (unde a intrat fără examen de admitere fiindcă era olimpică națională la logică), nu i-a plăcut deloc Bucureștiul haotic și poluat. Visa să-l părăsească cât mai repede și plănuia să facă un masterat de antropologie în Scoția, unde fusese și admisă. Numai că munca de corporație – a început să lucreze după facultate la resurse umane în compania de tutun Philip Morris –, clădirile din Centrul Vechi, cursul de dans contemporan la Centrul Național al Dansului și mai ales cineva de care se îndrăgostise au făcut-o să rămână și să-i placă orașul. 

După un an de resurse umane, a continuat într-o companie daneză de silvicultură și apoi într-una de outsourcing, unde coordona echipe din mai multe țări. Dincolo de abilitățile de project management, de coordonare și de motivația financiară, simțea că munca nu-i oferă un sens, „un înțeles personal”. 

Începuse să se uite mai atent și la politică ca instrument de schimbare în societate.

În 2015, a găsit în fața blocului din cartierul Titan, unde locuia de patru ani, câțiva metri de spațiu verde betonați cu pavele. A întrebat la Primăria Sectorului 3 de ce au fost asfaltați, dar nu i-a răspuns nimeni la sesizare. Așa că a scris cu spray pe pavele mesajul „Aici era spațiu verde = Oxigen. Oamenii văd furtul”. Pe atunci s-a apropiat de munca lui Nicușor Dan și a asociației Salvați Bucureștiul, fondată de el. A plecat din corporație și  în 2015 a coordonat proiecte la asociație, aducând organizare într-o echipă de juriști concentrați pe a câștiga procese în instanță care să salveze spațiile verzi din oraș. 

Când Nicușor Dan a pornit o a două candidatură la Primăria Capitalei, în 2016, avea nevoie de un partid și de o listă de consilieri municipali ca să aibă mai multe șanse. Ciceală a devenit atunci unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Salvați Bucureștiul (USB), a coordonat campania de strângere de semnături, a candidat pe lista de consilieri municipali și a fost aleasă. Intrarea în politică a privit-o ca pe o nevoie de oameni noi care să reprezinte cetățenii și să gândească politici publice.

După câțiva ani de management în corporații, Ciceală s-a apropiat de Asociația Salvați Bucureștiul a lui Nicușor Dan, și mai apoi a devenit unul dintre fondatorii partidului Uniunea Salvați Bucureștiul. Fotografie din arhiva USB.

Cu 15 mandate de consilieri dintr-un total de 55, USB (devenit ulterior USR) a făcut mai degrabă opoziție în primăria București. 

Între 2017 și 2019, Firea spunea că va înființa 22 de companii municipale ca să ofere servicii publice la standarde europene, nemulțumită de prestația regiilor și administrațiilor subordonate primăriei, pe care voia să le desființeze; 20 de companii municipale au fost însă înființate doar cu votul a jumătate plus unu dintre consilierii generali, față de două treimi, așa cum era legal. 

După doi ani, niciuna dintre administrații nu a fost desființată, arată un raport din 2019 al organizației Active Watch. (Spre exemplu, sunt finanțate în paralel și Compania Municipală Parcuri și Grădini și Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement). Companii nu sunt transparente cu modul de cheltuire a banilor și au pierderi (în 2018 au avut aproape 34 de milioane de lei). Presa a relatat că unii dintre angajații acestor companii sunt apropiați ai PSD și ai lui Firea. 

Când Ciceală, consiliera Roxana Wring, pe atunci șefa USR București, și USR au dat primăria în judecată contestând modalitatea ilegală de înființare a companiilor, Ciceală a coordonat echipa de avocați și a câștigat procesul, chiar și când alții nu credeau că era posibil. 

Dumitru Dobrev, membru USR și avocat în echipă, recunoaște că, după eșecul din prima instanță, a fost sceptic față de o nouă încercare la Curtea de Apel. Ciceală a crezut mai mult decât oricine în speța asta, spune el: „E genul de om care pune osul, care s-a impus prin muncă. Oamenii care iau așa munții în piept și se zbat și au rezultate cam sperie”. 

Când USR a câștigat procesul în 2018, Ciceală a fost văzută ca adversarul principal al administrației Firea. Titluri din presă o arată ca „Ana Ciceală, consilierul care a învins-o pe Firea în instanță”, „Dușmanii” Gabrielei Firea: USR-ista care a dat Primăria-n judecată și a câștigat”, iar în majoritatea declarațiilor sale publice critică proiecte ale primăriei conduse de PSD. 

Unul dintre liderii USR, care nu a vrut să-și dea numele, fiindcă i se pare ilogic să ofere citate care pot dezavantaja un candidat USR înainte de alegeri, spune însă că nu e drept ca procesul să fie văzut doar ca rezultatul ei, ci munca unei întregi echipe de avocați, inclusiv plătiți de partid. 

Ciceală a coordonat echipa de avocați care a câștigat procesul împotriva Primăriei Capitalei, care a înființat ilegal companiile municipale. (Arhiva Anei Ciceală)

Ciceală, lidera grupului de consilieri generali ai USR, coordonează acum avocații pentru alte 50 de procese intentate de USR împotriva hotărârilor administrației Firea.

Spune că motivația la acel proces – pentru care pregătea munți de hârtii – era rezultatul concret pe care îl putea avea: „E important ce lăsăm în urmă”. (După decizia justiției, companiile au fost reînființate fiindcă în timpul guvernului Dăncilă, Codul Administrativ a fost modificat astfel încât să fie suficient votul a jumătate plus unu dintre consilieri.)

Realitatea ședințelor din Consiliu

În ședințele de Consiliu, Ciceală a fost mereu ținta violenței verbale a viceprimarului PSD, Aurelian Bădulescu. Toamna trecută, când a cerut explicații despre un proiect de hotărâre care urma să fie votat deși contravenea cu o decizie a primăriei sectorului 4, Bădulescu i-a spus că-i este „scârbă” să o audă: „Te rog eu frumos, lasă-mă în pace. Vezi-ţi de treaba dumitale, că ești femeie cu burta la gură. Du-te și pregătește-te de nașterea copilului, nu mai vorbi tâmpenii”. (Ciceală era însărcinată în ultimul trimestru.) 

Cu altă ocazie, a cerut explicații despre cei 40 de nou-născuți infectați cu stafilococ auriu la maternitatea „Panait Sârbu”, spital aflat în administrarea Primăriei Capitalei, iar Bădulescu a înjurat-o și a consemnat înjurătura în procesul-verbal al întâlnirii: „Declar că o bag în pizda mă-sii pe Ana Ciceală”.

În Consiliul General a fost mereu circ, spune Catiușa Ivanov, jurnalistă la HotNews.ro, care acoperă de peste 15 ani administrația bucureșteană. „Majoritatea ziariștilor au scris «Uite, Bădulescu a înjurat-o pe Ana Ciceală», după care a devenit și asta o obișnuință”. Ciceală a răspuns mai mereu calmă, cerând dreptul la replică sau amenințându-l că-l dă în judecată, ceea ce a și făcut. 

„Dacă-i lăsăm să ducă discuția acolo, într-o zonă pe maidan”, spune, „nu e timp și atenție spre restul muncii, care implică să citim proiectele, să le analizăm, să le dezbatem.”

Ana și-a construit exemplar cariera politică, crede sociologul Mircea Kivu. „A avut atitudinea asta de buldog; atunci când s-a apucat de o treabă împotriva companiilor municipale, nu s-a lăsat.” Mai crede că USR putea să exploateze notorietatea ei. „Dacă Ana era bine susținută inclusiv de PNL, putea să creeze acel moment în care oamenii se duc la vot chiar dacă nu aveau de gând inițial. S-a ratat momentul ăsta.” 

Lupta pentru un Sector 3 mai bun

Ziua de 22 iulie a fost plină pentru Ciceală. A filmat rapid în mai multe locuri din sector pentru un videoclip de campanie. Nu era obișnuită s-o recunoască lumea pe stradă așa că a mirat-o când dintr-o mașină niște oameni i-au strigat: „Ana Ciceală, te votăm”.

Când și-a lansat candidatura, panourile ei electorale au fost printre primele din Capitală. În iulie, a mers prin parcuri, la guri de metrou, pe bulevarde, ca să convingă bucureștenii să o voteze și să o cunoască, atentă să poarte mască și uneori și mănuși.

Crearea a trei parcuri noi în sector era una dintre propunerile din programul său electoral.
Printre propuneri se regăsea și consolidarea Policlinicii Titan, clădire cu grad seismic ridicat.

Sectorul 3 e cel în care și-a cumpărat apartament în 2011, pe care îl știe cel mai bine și care a preocupat-o în ultimii ani, din poziția de consilier general de opoziție. Deși primarul Negoiță îl promovează ca „cel mai verde sector”, datele arată că stă mai prost decât alte sectoare la capitolul ăsta. Pe bulevarde, rădăcinile de copaci sunt sugrumate de pavele. Multe blocuri au containere de reciclare selectivă, dar mașinile de gunoi iau la grămadă gunoiul menajer și reciclabilele. Dimineața, oamenii de la salubrizare curăță străzile de frunze cu niște suflători care mai mult produc praf și zgomot. 

Parcul IOR e gura de oxigen a sectorului, locul în care primarul Negoiță a fost amendat pentru că s-a plimbat cu bicicleta în perioada stării de urgență, când parcurile erau închise pentru restul cetățenilor. (În august, Negoiță a fost și diagnosticat cu coronavirus. În aceeași lună, în urma unei sesizări a USR, a fost și suspendat din funcția de primar pentru că și-a schimbat afilierea politică în timpul mandatului câștigat cu PSD. Acum candidează la din partea Pro București 2020, alianță electorală între partidul său, nou creat, și cel al lui Victor Ponta)

Negoiță este și unul dintre cei mai cunoscuți mari datornici către stat. În declarația sa de avere apar 250 de milioane de lei datorii către ANAF (pe care le contestă în justiție) și alte 3,7 milioane la diverse primării, printre care și cea pe care o conduce. Fiul lui lucrează la una dintre companiile municipale ale sectorului, Administrarea Domeniului Public București. În parcul Pantelimon, primăria ridică un viitor water-park, deși este ilegal să construiești pe spațiul verde. Tot primăria a cheltuit 11 milioane de euro pentru o stație de sortare a gunoaielor care nu are aviz de funcționare, fiindcă e construită mult prea aproape de casele oamenilor din cartierul Cățelu. 

Ăsta e haosul pe care ar fi vrut Ciceală să-l ordoneze. Asta le-ar fi spus votanților, după ce le-ar fi pus pe masă munca ei: „Sunt consilierul care a învins-o pe Firea în instanță”. 

La alegerile de pe 27 septembrie, Ciceală este a doua pe lista de consilieri generali ai Alianței USR PLUS, după Vlad Voiculescu. 

În programul ei electoral propunea păduri urbane – crearea unor parcuri în Titan, Dudești și Vitan –, centre medicale care să funcționeze 24 din 24, consolidarea policlinicii Titan, clădire aflată în risc seismic de gradul I și în care zilnic intră sute de oameni. 

Bucureștiul, așa cum și l-ar dori în următorii ani, e un oraș în care să te poți bucura de viață, să-ți duci copilul la grădiniță sau la școală pe un trotuar curat, să nu te împiedici de mașini parcate, să ai umbră de la copaci, să poți respira, să nu ții mereu deschisă aplicația AerLive de teamă că respiri numai noxe, să nu faci o oră până la muncă, să nu te îmbolnăvești mai rău după ce te-ai dus în spital.

„Nu vreau un oraș super-hiper-modern”, spune ea, „nu o să-l avem în următorii 10 ani, dar putem să avem un oraș foarte modern care să concureze cu orice altă capitală europeană.” 

La finalul aceleiași zile de iulie, Ciceală a aflat că, după negocierile USR cu PNL, candidatura ei nu mai există. Scria într-un articol pe G4Media. O spunea chiar președintele USR, Dan Barna. 

A scris atunci pe Facebook că-și dorește ca opoziția să aibă candidați comuni în București, „dar să fie cei mai buni candidați, nu produsul netransparent al unui algoritm politic”.

Vestea a stârnit zeci de reacții. Colegi de organizație, membri USR și oameni din afara politicii au scris că decizia nu a fost corectă; că e rezultatul unui partid divizat care-și sabotează oamenii; că „politica altfel” înseamnă să aduci în fața electoratului cel mai bun candidat, în detrimentul compromisului politic. Alții gândeau că Ciceală ține doar la cariera ei politică, că totul e despre ea și că o candidatură fără șanse – cum era considerată a ei în unele cercuri – ar fi doar o exploatare individuală de capital electoral.

Negocieri și tabere de partid

În USR există mai multe tabere politice, unele apropiate de actuala conducere, altele în opoziție. Nu e ceva neobișnuit, doar că aici totul e mai vizibil fiindcă partidul vrea – uneori împotriva propriilor interese – să fie mai transparent, uneori on the record, alteori off the record sau în grupuri închise de Facebook, de unde se scurg informații. 

Așa cum a fost și în cazul Anei când, după declarația dată de Barna, în presă a apărut o înregistrare a ședinței Biroului Național, în care liderul USR i-a reproșat Anei pe un ton ridicat că știa și ea de negocierile cu PNL, dar și de varianta pe care el i-o propusese: să renunțe la candidatura la sectorul 3 în schimbul funcției de viceprimar al Capitalei.

Tabăra Anei, care reprezintă opoziția din USR la adresa lui Barna, a reproșat conducerii că partidul nu s-a luptat pentru candidatura ei în negocierile cu liberalii, ci pentru candidatura de la Sectorul 2 a lui Radu Mihaiu (politician USR mai puțin cunoscut decât Ciceală, dar apropiat al echipei Barna). Mai spune și că funcția de viceprimar, pe care i-ar fi propus-o, nici n-ar fi fost disponibilă pentru că, în urma înțelegerii USR cu PLUS, i-ar fi revenit lui Vlad Voiculescu, lider PLUS și fost ministru al Sănătății în guvernul tehnocrat.

Barna a spus că nu s-ar fi putut bate pentru Sectorul 3, unde șansele de câștig erau minime. Calculele politice au primat în negocieri, au susținut liderii USR, fiindcă doar așa ar fi crescut șansele unor candidați ai dreptei unite în fața PSD.

Indiferent ce rezultat ar fi avut negocierea, spune Claudiu Năsui, președintele USR București, tot s-ar fi iscat un scandal intern în partid. „E o chestie care ține de teoria jocului, putem fiecare să ne vedem de interesul individual în detrimentul grupului sau putem face un pas în lateral ca să câștigăm pe termen lung.” În București, cel mai important este ca partidul să intre în administrație, adaugă el, „ca să arătăm ce putem face. Una este în Parlament, cu proiecte de lege care uneori ne mai ies, dar alta e să fii în executiv”, spune Năsui. „Scopul e să fim în executiv.” 

Pentru Ana Ciceală, campania nu s-a terminat

Ciceală și-a anunțat retragerea din cursa pentru primăria de sector într-o conferință la care erau doar patru colegi și un cameraman de la Digi24. Era obosită și uimită de sutele de mesaje pe care le primise, inclusiv de la oameni care o întrebau de ce nu candidează independent sau de la alții care o invitau în alte partide.

Dar nu s-a oprit; e și acum în campanie. Împreună cu colegii de la organizația USR Sector 3, la guri de metrou, la lansări de candidați, în parcuri, convinge oameni să voteze USR PLUS și Nicușor Dan. Își intervievează colegii care candidează la Consiliul local, face filmări în locuri din sector care au nevoie să fie îmbunătățite și postează înregistrările pe pagina ei de Facebook.

Mai ales că ea candidează să devină din nou consilier general. 

E a doua pe lista Alianței USR PLUS, după Voiculescu (PNL are proprii candidați la Consiliul general și la cele locale). Șansele să câștige un nou mandat sunt destul de mari: USR PLUS se află pe locul 3 cu 18,3%, arată o cercetare IMAS de la finalul lui august (PNL are 33,6% și PSD 20,8%). Iar Nicușor Dan e favorit, potrivit sondajului INSCOP, cu 46%, cu șapte procente mai mult decât Gabriela Firea.

Ce a învățat în ultima lună Ciceală e că politica nu e un sprint, ci un maraton. Că a renunța la partid sau la politică, chiar dacă trebuie să strângi din dinți, nu e soluție. Fiindcă alegerile chiar sunt o dată la patru ani și, ca să dovedești ce ai promis, e important să fii în campanie electorală, ideal cu numele pe buletinul de vot. 

Dacă vrei să ajungi în politica mare, unde poți face lucrurile concrete pe care cetățenii și le doresc, e important să accepți și pasul în lateral. Ciceală a anunțat că-l va susține și vota pe liberalul Adrian Moraru, dar va face campanie și va lupta în special pentru echipa USR PLUS. „Îl votez și îl susțin cu toată convingerea pe Nicușor Dan, omul de care Bucureștiul are nevoie. Notorietatea de care mă bucur și punctele pe care le-aș fi adus în dezbateri ar fi contat mult pentru partid.”

A mai spus că rezultatul negocierilor cu PNL, pe care conducerea USR și l-a asumat în totalitate, va fi testat în alegeri. „Dacă îndepărtarea mea din această campanie va ajuta la îndepărtarea din funcție a tuturor primarilor de sector PSD, atunci sacrificiul a meritat”, spune ea. „Dacă nu, sunt convinsă că vom analiza în interior unde s-a greșit în aceste negocieri, iar cei care au greșit vor plăti prețul politic.”

Mai mereu în politică, după alegeri, se reconfigurează forțele într-un partid, oamenii se acuză, cer demisii. Ce va însemna asta pentru USR PLUS e devreme de spus. Ciceală crede că după locale va trebui să lupte „puțin mai mult ca să schimb direcția în care merge USR”, ca partidul „să-i reprezinte pe oameni așa cum l-am proiectat atunci în 2015”.

Pasul în lateral pe care Ciceală l-a făcut, a spus Barna, „arată maturitate politică” fiindcă a fost „un candidat excelent”. 

„Dacă asta e considerată maturitate, foarte bine”, spune Ciceală, „dar de fapt e pragmatism, fiindcă orașul ăsta nu mai așteaptă după noi. Sunt oameni care vor să plece și atunci, indiferent de politică, cumva, facem ce e necesar”.


Nota redacției: Într-un climat media modern, precizarea următoare e obligatorie. Toate partidele cheltuiesc bani ca să apară în media în perioada asta. DoR nu a luat și nu va lua niciodată bani de la niciun partid ca să publice materiale despre membrii lor. Orice decizie de a scrie despre o cursă electorală sau un politician ține de curiozitatea editorială a echipei.

Ți se pare important ce ai citit?

Dacă ce citești te ajută, cumpără un abonament digital. E cea mai directă formă de susținere pentru munca noastră. Om cu om, vom strânge o comunitate care nu doar va fi un garant al sustenabilității, ci și una care contribuie și ne sprijină în a răspunde nevoilor prin povești despre cum muncim, cum relaționăm cu mediul, cum putem schimba educația, cum putem construi o societate mai echitabilă, cum putem trăi mai echilibrat.

2 comentarii la „Ana Ciceală, candidata care nu a fost

  1. Articol foarte inspirat, bine scris si absolut necesar in spatiul politic romanesc . „Povestea” Anei arata adevarata dimensiune a politicii romanesti si mai ales faptul ca aceasta politica nu este pregatita moral sa valideze si promoveze o politiciana femeie cu caracter , onesta , devotata cetateanului si care respecta valorile adevaratei democratii. Felicitari autoarei !

  2. Problema lui Ciceala e multipla. Ati mentionat deja, ca a facut opozitie in CGMB. Ei, o parte din aspectele la care se opunea, erau in realitate necesare pentru cetatean. Asadar, ori o comanda politica, ori o judecata personala gresita. Povestea cu companiile si procesul cu CGMB, iar a fost fara obiect. Pare ca sustinea interesul unor terte firme, posibile furnizoare catre Primarie. In final a pierdut, ca sa nu spunem deschis ca aceste companii merg bine si au eliminat costuri masive cu terti, care dupa licitatii ajungeau sa suplimenteze. In plus, toate capitalele europene au asemenea companii. In alta nota, Ciceala a emis atitea neadevaruri si exagerari in campania ei personala pentru S3, ca pur si simplu a ajuns sa se descalifice singura. Structura de virsta a S3 cuprinde lume de peste 50 de ani, iar discursuti ca la PCR in anii 60, e greu sa mai aibe credibilitate. De aici si decizia de eliminare a ei din cursa la S3, decizie luata de Barna pe baza unor date din teren, clare. Ca va intra din nou in CGMB pe lista, este deja nerelevant pentru noul mandat Firea; Ciceala intra cu o credibilitate multa afectata. Adaug si ca USR va avea alt numar, mai mic, de consilieri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *