Ai la-ndemână un portret pe de-a-ntregul colat cu sonor din Halele Obor, o drumeție prin precupeție. Nu-i tocmai cronologic, dar nici nu trebuie să fie, pentru că sunetele sunt ordonate pentru imersiune, să redea cât mai bine atmosfera, oferta și contra, târguiala, sunetele și suflul oamenilor din jurul tarabelor. Deci căștile pe urechi, te rog.
Pășești în prima hală prin ușa care scârțâie, te plimbi printre rândurile de mese acoperite de legume și fructe, ieși în aglomerarea de tarabe din curte și nimerești în bazarul încropit din gherete albe din pvc. Te pierzi, ajungi în sectorul cu măcelării și asculți compresoarele din vitrinele frigorifice cât oameni cu șorțuri roșii de cauciuc tranșează iscusit. Revii în prima hală, mai asculți cumpăratorii luând decizii, apoi sărbătorești cu doi mici în muștar la terasa cu umbrele roșii.
