Oamenii pădurilor: Dacă nu vorbim despre probleme, cum putem să găsim soluții?

Datele negative nu pot fi ignorate, spune George Gârbacea, cercetător la Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, ci trebuie analizate, ca apoi să provoace decizii și schimbări.

George Gârbacea, cercetător la Inventarul Forestier Național, povestește cum știm ce se întâmplă în păduri. 

Ce este Inventarul Forestier Național?
„Este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere dintr-o țară, prin care se află suprafața împădurită, volumul de lemn disponibil, creșterea etc. Se fac măsurători timp de cinci ani, în anumite puncte dintr-o rețea stabilită, iar datele se compară cu cele obținute în ciclurile anterioare, obținându-se informații despre evoluția pădurii.

La noi s-au făcut două cicluri de inventariere și anul acesta a început al treilea. Scopul inventarierii și al informațiilor obținute este realizarea politicilor publice în domeniul forestier.”

În inventarul din 2019 am raportat 19 milioane metri cubi de lemn tăiat anual, însă tot date din inventar au descoperit că tăiem peste 38 de milioane. Cum explicăm cifra?
„Mulți spun că diferența nu e numai lemn ilegal, fiindcă metodologiile sunt diferite. În inventarul forestier măsori tot lemnul, nu numai volumul arborilor extrași și e normal să fie diferențe: mai rămâne lemn în pădure după exploatare.” 

Cum ar trebui să folosească autoritățile rezultatele Inventarului Forestier?
„Ar trebui să folosească datele ca bază pentru o strategie forestieră națională. În strategia din 2014, deși apăruseră datele ciclului 1, acestea nu s-au folosit deloc, nici nu au fost amintite. Pilonul principal al strategiei ar trebui să fie aceste date.”

Pot datele inventarului forestier să oprească furtul de lemn din păduri?
„În baza datelor din inventarul forestier, în combinație cu datele gărzilor forestiere și cu prelucrarea imaginilor satelitare, poți face hărți de risc, cu evidențierea zonelor unde apar diferențele mari și volume vizibile de lemn scoase din pădure. Apoi se direcționează controlul pe zonele de risc, se fac interpretări, se găsesc cauze.” 


Pădurile ne oferă refugiu, apă, oxigen, umbră, lemn, protecție. Pădurile adăpostesc zeci de mii de specii de păsări și animale, fiecare cu rolul ei în ecosistem. Dar nu înțelegem întotdeauna ce ar trebui sau am putea să oferim noi, oamenii, crede activistul de mediu Florin Stoican, care caută mereu informații despre cum putem avea grijă de pădurile noastre. 

Florin este specialist în conservarea naturii și a resurselor naturale și a contribuit la proiecte legislative pe mediu. A lucrat cinci ani la Romsilva, apoi opt la IKEA, mai întâi ca auditor pe sustenabilitate pentru producția din Sud-Estul Europei, apoi ca manager de sustenabilitate în echipa care administra pădurile din România. Prin asociația Kogayon a înființat în 2004 Parcul Național Buila-Vânturarița, pe care plănuiește să-l transforme până în 2022 în Geoparcul UNESCO Oltenia de sub Munte, ca motor al dezvoltării durabile a regiunii; apoi a înființat și Parcul Natural Văcărești în București. 

În seria Oamenii pădurilor, pe care o publicăm de-a lungul lunii octombrie, Florin discută săptămânal cu profesioniști care ne pot ajuta să înțelegem problemele de sistem din jurul arborilor și ne propun soluții prin care să avem grijă de ei. 

În ultimul episod vorbește cu George Gârbacea, cercetător la Inventarul Forestier Național (IFN) din 2007 și cel care a mers la presă cu informația că autoritățile încearcă să ascundă parte din rezultatele IFN. Garbacea povestește despre munca lui la IFN, dar și despre ce l-a determinat să facă acest pas.

Mulți folosesc doar datele care susțin o afirmație pe care vor să o demonstreze atunci când interpretează statistici, spune Gârbacea.

Cuvintele subliniate cu linie punctată sunt termeni și concepte întâlnite des în silvicultură dar mai rar în afara domeniului. Apasă pe cuvânt pentru definiții și explicații adiționale. Interviul a fost editat pentru claritate.


Florin Stoican: Ce este Inventarul Forestier Național?
George Garbacea: Este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere dintr-o țară, prin care se obțin indicatori precum suprafața împădurită, volumul de lemn disponibil, creșterea etc. Se fac măsurători timp de cinci ani, în anumite puncte dintr-o rețea stabilită în așa fel ca să aibă relevanță statistică, iar datele se compară cu cele obținute în ciclurile anterioare de cinci ani, obținându-se informații despre evoluția pădurii. 

Este un instrument statistic, fiindcă nu avem resurse infinite pentru a măsura fiecare arbore. Inventarul se face și în alte țări, de exemplu în Suedia este din 1912. La noi s-au făcut două cicluri de inventariere și anul acesta a început al treilea. Scopul inventarierii și al informațiilor obținute este realizarea politicilor publice în domeniul forestier.

Ce faci tu în cadrul IFN?
Mă ocup de partea de soluri, fiindcă IFN prelevează și probe de sol. În IFN1 am făcut analize chimice, interpretare, validare, prelucrare a datelor și valorificarea științifică a lor.

Care e povestea cifrei de 38 milioane de metri cubi scoși anual din pădurile României față de 18 milioane cât se raportează statistic?
E un întreg mister. Cifra nu a fost explicată științific. Ea a rezultat statistic. La public a ieșit după prezentarea către minister a raportului ciclului doi, în toamna 2018. S-a auzit asta și în presă, deși întâlnirea a fost internă, fără caracter public. 

De ce crezi că s-a încercat ascunderea ei?
Nu știu dacă a vrut cineva să o ascundă, eu am însă niște ipoteze. Politicul de atunci, cu metehne comuniste, a încercat să ascundă mizeria sub preș. Când e ceva bun ne lăudăm, când ceva nu e bine, mai lasă-l, mai vedem, ascundem. 

Toată lumea a preluat datele care le-au convenit, adică volumul, creșterea, suprafața împădurită și cea în creștere, dar recolta au lăsat-o sperând că poate va fi ignorată. Dar publicul e atent mai mult la date negative, care au un impact emoțional mai mare. 

Trebuie spus că noi stăm bine cu pădurile, cifrele arată asta (la măsurători, comparativ cu datele din IFN1 a ieșit că avem mai mult volum total cumulat în pădure și o creștere anuală de volum mai mare decât se credea – n.r.), dar partea proastă este exact aceasta cu volumul de lemn ieșit din pădure și nejustificat. Toți fac așa și utilizează statistica, trăgând de ea, și culeg datele care le convin. Dacă vrei să folosești datele punând în evidență cât se taie ilegal poți folosi informațiile despre lemnul dispărut. Dacă vrei să spui că nu se taie, le iei pe cele cu suprafața pădurii, creșterea și volumele accumulate, care sunt în creștere.

Ce te-a făcut să apelezi la presă pentru a scoate la lumină aceste informații?
Am avut o discuție amicală în primăvara lui 2019 cu Alex Nedea de la Recorder și i-am spus care e situația. A fost o întâmplare, eu credeam că ministerul va publica datele și va continua IFN. IFN însă nu a mai fost finanțat, tocmai pentru că rezultatele nu au convenit. El a zis da, a fost interesat, dar abia la sfârșitul verii m-a sunat fiindcă ajunsese să se ocupe și de subiectul păduri. Ne-am întâlnit, am vorbit, l-am ajutat la reportajul Pe urmele hoților de lemne. Subiectul era oricum vânat și lucrat fiindcă am vorbit și cu Rise după Recorder. Ei aveau informațiile deja și am avut doar discuții tehnice explicative. Cifra oricum putea fi dedusă prin diferențe.

Cum ai decis că presa e singura soluție?
Mă enervează cum merg lucrurile. M-am uitat la serialul Cernobîl și mi s-a părut că seamănă situația, că ăștia vor să ascundă informațiile și situația la fel ca cei de acolo și asta a dus la o catastrofă până la urmă. 

Chiar dacă e vorba de date negative, ele există, nu pot fi ignorate, trebuie folosite pentru analiză și decizii dacă vrem să rezolvăm problema. Altfel, dacă nici nu știm de ea, nici nu o vom recunoaște, dar să o mai și rezolvăm.

Au fost presiuni politice asupra IFN sau asupra datelor din raport?
Știu că au fost acolo când a prezentat șeful IFN rezultatele autorităților. A fost limitat, cerându-i-se să prezinte doar metodologia, nu și rezultatele. M-am uitat și eu la prezentare și era greu de explicat și înțeles. Apoi nu au mai făcut nimic, nu au mai fost alte întâlniri și prezentări ale rezultatelor.

Ai avut de suferit în urma discuțiilor cu presa?
Am fost băgat în două comisii, numite de etică, dar de fapt sunt de disciplină, cu motiv că am denigrat instituția (Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” – INCDS). 

La prima comisie nu au ajuns la nicio concluzie, au mai făcut încă una și încă aștept rezultatul. Nu mi-au zis nimic, nicio concluzie. În 50 de zile trebuia să-mi dea un răspuns, asta a fost în noiembrie anul trecut. Nu au luat nicio măsură. A fost și presiunea publică pe subiect, au lasat-o așa. Și șeful IFN a fost în comisia de disciplină, fiindcă și el a dat interviuri și informații presei. 

Instituția are o poziție oficială referitoare la volumul recoltat, publicată pe site, cu care eu nu sunt de acord. E o dezbatere științifică până la urmă. Directorul INCDS spune că rețeaua IFN nu e reprezentativă pentru măsurarea volumului. Eu nu sunt de acord, eu spun că e, are 4,7% eroare asociată. El spunea că eroarea trebuie să fie sub 3%, apoi a scăzut la sub 2%. 

Rețeaua a fost făcută pentru calculul volumului total, cu eroare de 2%, la fel și suprafața pădurii tot cu eroare de 2%. Nu faci rețeaua și stabilești eroarea după un subdomeniu. Iar acest parametru e unul dinamic. Suprafața nu variază mult, dar volumul recoltat are o dinamică mult mai mare. E absurd să faci proiecția rețelei după un parametru variabil, iar dacă se înmulțesc suprafețele de probă se măresc costurile nejustificat.

De ce crezi că autoritățile nu au explicat publicului cifrele IFN?
Am vorbit cu colegii care se ocupă cu prelucrarea datelor să scriem un articol științific despre asta, să încercăm să explicăm cifra respectivă. Cred că noi ar trebui să o explicăm, nu altcineva. Ar trebui fiindcă altfel se interpretează. 

Mulți spun că diferența nu e numai lemn ilegal, fiindcă metodologiile sunt diferite. În IFN măsori tot lemnul, nu numai volumul arborilor extrași și e normal să fie diferențe în plus. Mai rămâne lemn în pădure după exploatare. 

Ministerul nu a cerut nicio explicație, eu nu am văzut vreo inițiativă în acest sens. Ei sunt beneficiarii și pot cere. Noi putem face asta benevol dar nu suntem obligați.

Ce s-a schimbat în cadrul echipei IFN după dezvăluirea cifrelor?
S-a obținut finanțarea, s-a început ciclul 3, echipa e la fel. Schimbări au fost doar la nivel de directori interimari ai institutului, nu au afectat IFN.

Cum crezi că ar trebui să folosească autoritățile rezultatele IFN?
Ar trebui să folosească datele ca bază pentru o strategie forestieră națională. În strategia din 2014, deși apăruseră datele ciclului 1, acestea nu s-au folosit deloc, nici nu au fost amintite. Acum am văzut că mai multe rapoarte preiau date din IFN. Tot ministerul ar trebui să facă asta. Pilonul principal al strategiei ar trebui să fie aceste date.

Ar putea folosi datele IFN la oprirea furturilor de lemn din păduri?
În baza datelor din IFN, în combinație cu datele de la controale ale Gărzilor Forestiere și cu prelucrarea imaginilor satelitare, poți face hărți de risc, cu evidențierea zonelor unde apar diferențele cele mai mari și volume vizibile de lemn scoase din pădure. Și apoi se direcționează controlul pe zonele de risc, se fac interpretări, se găsesc cauze. 

Eu aș încrucișa gărzile, fiindcă oamenii de la control se cunosc cu cei din administrare și de multe ori trec cu vederea problemele. 

Tot autoritatea ar trebui să decidă, noi putem să propunem. Important e să vrea ei. Avem o statistică pe ani cu volumul recoltat și se vede clar că în anii electorali e o creștere a recoltei de lemn.

Măsurătorile IFN sunt multianuale. Au fost pauze? Din ce cauze?
Anul trecut nu s-a măsurat nimic, din cauza opririi finanțării – a fost un an de pauză între ciclurile 2 și 3. Asta face mai greu calculul, neavând informații continue. A mai fost în 2013 o pauză de un an, tot din cauza finanțării.

Datele se pot trimite anual ministerului. Sunt puține date, nereprezentative de la an la an. Cred că fiind an electoral o să fie tot un vârf. Au fost și doborâturi de vânt care se vor vedea clar și în statistică. Trebuie cerut (de către Minister – n.r.) să fie publicate.

Cum se desfășoară IFN în alte țări europene?
Nu am auzit de sincope, presiune. Toți iau datele ca atare. Metodele sunt la fel, diferențe apar peste tot, ele sunt luate la rece. Se fac analize, se găsesc soluții la probleme pe baza lor. Nimeni nu a încercat să ascundă datele, ele sunt folosite la realizarea politicilor publice.

Care sunt diferențele dintre pădurile României și cele din Europa din perspectiva IFN?
În Suedia s-a început în 1912. Ei au ajuns la cea mai mare eficiență a utilizării pădurilor ca resursă de lemn. Deși au 1% din pădurile planetei, furnizează din ele 10% din necesarul de lemn al industriei mondiale. Și fac asta în același timp cu protecția mult mai bună a parcurilor naționale și a pădurilor valoroase pe care le mai au. Primele parcuri naționale din Europa la ei au fost înființate, încă din 1909, și sunt administrate pentru conservare. 

La noi trebuie delimitate clar pădurile de producție de cele de protecție. Există un raport comparativ bazat pe datele din IFN din mai multe țări din 2015, datele sunt publice. Există și un forum internațional, din care face parte și România, există conlucrare europeană a IFN-urilor. Bulgarii de exemplu nu au și vor să facă și ei cu sprijinul nostru.

Cum vezi o politică ideală în domeniul pădurilor pentru România?
Trebuie schimbat modul de valorificare a masei lemnoase. Acum firmele de exploatare licitează și cumpără un volum estimat prin APV, dar nici administratorul, nici proprietarul nu știe cât lemn pleacă din pădure, ci numai firma care exploatează. 

Proprietarii nu prea știu cât lemn se exploatează și iau de bune cifrele din hârtii și în cele mai multe cazuri beneficiile din subestimare se împart între administratori și exploatatori. Aici e marea problemă. Schimbarea ar fi și în avantajul proprietarului, care primește bani exact pentru cât lemn se taie și se cumpără. Dar e și în folosul exploatatorului cinstit, care vede lemnul și plătește exact pentru ce cumpără, nu pentru arbori care pot fi putrezi, scorburoși. Acum însă nu au niciodată pierderi, dar nici plusuri și asta pune presiune pe administrator și pe pădure. E foarte greu să se accepte schimbarea fiindcă toate instituțiile sunt controlate politic și le convine starea asta, folosind lemnul pentru interese locale, cu firme favorizate.


Citește și celelalte trei interviuri din seria Oamenii Pădurilor: Primul cu Mihai Zotta, silvicultor cu peste 20 de ani de experiență; al doilea, cu Laura Bouriaud, profesoară la Facultatea de Silvicultură din Suceava; și al treilea cu Sorin Sfârlogea, inginer silvic care a lucrat 12 ani în managementul pădurilor și informatică forestieră, la Regia Națională a Pădurilor Romsilva.

Ți se pare important ce ai citit?

Dacă ce citești te ajută, cumpără un abonament digital. E cea mai directă formă de susținere pentru munca noastră. Om cu om, vom strânge o comunitate care nu doar va fi un garant al sustenabilității, ci și una care contribuie și ne sprijină în a răspunde nevoilor prin povești despre cum muncim, cum relaționăm cu mediul, cum putem schimba educația, cum putem construi o societate mai echitabilă, cum putem trăi mai echilibrat.

Un comentariu la „Oamenii pădurilor: Dacă nu vorbim despre probleme, cum putem să găsim soluții?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *