Pe Bune #29: Raul Oprea
Dificultatea de a renunța la stilul care te-a consacrat în ilustrație și street art.
Raul Oprea, cunoscut în lumea ilustratorilor și a street art-ului sub numele de Saddo, nu a fost convins dintotdeauna că va ajunge artist. Când era mic își dorea să facă filme ca Steven Spielberg și, chiar dacă desena tot timpul, un profesor l-a descurajat să dea la liceul de artă. A început să ia iar în considerare o carieră artistică la finalul liceului, când a decis să dea admitere la Facultatea de grafică la Cluj. După facultate a devenit interesat de street art pentru că simțea că își poate expune lucrările sub anonimat, fără să fie judecat de nimeni. Asta i-a dat încredere să își dezvolte stilul atât în murale și lucrări de stradă, cât și în ilustrație și proiecte comerciale. Lucrările lui Raul sunt pline de elemente colorate pentru că, spune el, întotdeauna a fost pasionat de detalii și i se pare mult mai greu să realizeze lucrări minimaliste. Deși lucrează pe cont propriu de opt ani și are constant clienți atât din țară cât și din afară, Raul spune că se simte în continuare ca un impostor în lumea ilustratorilor și nu este niciodată sigur că lucrările pe care le realizează sunt bune. Nu crede în mitul artistului consumat de munca sa și simte că, cel puțin pentru el, este mai sănătos să aibă și momente de pauză în care doar să se bucure de viață.
Lucrările lui Saddo pot fi văzute aici.
Ascultă Pe Bune pe Stitcher, Apple Podcasts sau în orice aplicație de podcasting.
Podcastul Pe Bune este prezentat de UniCredit Bank și susținut de BestJobs, două companii care cred în puterea minților creative.
S-ar putea să-ți mai placă:
#19 George Petrică
Un tată povestește cum concediul de creștere a copilului a fost un permanent efort de reconciliere cu schimbarea
Pe Bune #98: Maria Zavate
Cum folosești social media pentru a-ți răspunde la întrebări grele despre lume și porni o conversație în jurul lor.
Cum o izolez pe mama fără să se adâncească în tristețe
În plină pandemie, e un echilibru fragil între necesitatea de a ne proteja părinții și nevoia lor de sprijin emoțional.