TEDxCluj: 12 învățături și-un banc*

Sâmbăta trecută, am fost la TEDXCluj, pentru o zi plină de inspirație și învățături de la speakeri unul și unul. Iată câteva dintre ele:

Solomon Marcus: Una dintre cele 10 nevoi umane e nevoia de identitate. Identitățile noastre multiple (individuale, în familii, naționale etc.) trebuie înțelese concomitent. În plus, nevoia de identitate înseamnă și educația alterității, adică înțelegerea și acceptarea altora, mai ales a celor diferiți de noi.

Mihai Ghyka, despre smerenia cu care ar trebui să abordăm lumea și să recunoaștem că nu știm foarte multe. „Nu știu, nu m-am gândit”, e adesea răspunsul „fundamental și corect”.

Matt Keen: Ar trebui să ne gândim să înlocuim evaluarea performanței cu dezvoltarea carierei – să înțelegem unde vor oamenii să meargă și să-i ajutăm să ajungă acolo.

Marcelo Izaguirre: Oamenii din IT sunt tratați ca niște staruri, așa că comunitatea ar trebui să profite de ei și să le ceară ajutorul pentru proiecte și sfaturi.

Ioan Alexandru Drăgan, despre Cluj Innovation City: Boomul IT poate fi de durată – în oraș și în țară – doar dacă companiile încep să dezvulte propriile produse, în mod colaborativ.

Doina Costache: Trebuie să gândim inginerește, pentru că inginerii nu cred în imposibil. Ionuț Budișteanu e un exemplu: la 21 de ani dezvolta un robot care-i va ajuta pe makeri să transforme prototipuri în produse industriale (probabil 6.000 dispozitive/lună).

Brad Blanton, despre „radical honesty”: Mințile noastre sunt prea haotice și deci nu sunt de încredere, de aceea avem nevoie unii de alții să ne formăm o imagine despre lumea în care trăim. Așa că sinceritatea e esențială. Trebuie să observăm și să spunem ce observăm în interior, în corp, în exterior, în mediu, și în mintea noastră. „Vă recomand să jigniți oameni, să le răniți sentimentele – și să aveți răbdare cu ei, o să le treacă în 90 de secunde.”

* Și bancul:

O femeie e întrebată într-un interviu pentru un job care e cel mai mare defect al ei.

– Sinceritatea, răspunde ea.

– Dar eu nu cred că sinceritatea e un defect, îi spune potențialul viitor șef.

– Mă doare-n cur de ce crezi tu.

Cristian Lupșa: Toți (indivizi sau comunități) avem povești despre slăbiciunile noastre, povești care ne fac să credem că schimbarea nu e posibilă. Cum le dezvățăm și le reînvățăm în altă formă, ca să preluăm controlul prorpiilor noastre narațiuni? 1: Ascultă – cu inima deschisă, fără a judeca, cu empatie. 2: Spune-ți propria poveste. 3: Fii prezent – poveștile ne conectează cu comunitatea, ele dezvăluie ce avem în comun.

 Andras Libal, despre studiul materiilor moi: Schimbarea la un nivel foarte mic poate produce un efect la nivel foarte mare.

Raed Arafat, despre sistemul de sănătate: Trebuie să fii puțin inconștient să începi schimbarea de jos, dar dacă reziști vei putea la un moment dat s-o răspândești de la centru.

Mădălina Mocan, despre societatea civilă: Ca să fim prezenți în spațiul public, trebuie să citim termenii și condițiile fiecărui contract social cu statul. Organizațiile din societatea civilă nu trebuie să înlocuiască statul în funcțiile lui esențiale – statul nu ar trebui să fie arbitru într-o scenă unde ar trebui să fie jucător.

Iv cel Naiv