[24/7] Librăria în care copiii învață limba germană jucându-se

O librărie cu ateliere pentru copii din București a devenit un spațiu de cultură germană și de colaborare cu producători locali.

Notă: Acest text a fost publicat în 2019. Sediul librăriei Lebbuchenhaus e închis în pandemie, dar organizează evenimente și ateliere pe Zoom: teatru de păpuși, povești de noapte bună, curs de teatru de improvizație, evaluări pentru copii care dau admitere la școli cu predare în limba germană. Le poți urmări pe Facebook.

Când nu predă marketingul inovației și managementul inovării la SNSPA, Adina Săniuță citește online recenzii de cărți în germană ca să vadă pe care le poate comanda pentru librăria ei. Uneori e chiar în librărie, pregătind următorul atelier pentru copii sau întâmpinând clienții în sălile colorate.

Adina s-a născut în Brașov și crede că locul și copilăria ei sunt strâns legate de drumul de antreprenor. Când ea avea 14 ani, tatăl ei a deschis un restaurant în satul bunicii, iar Adina a văzut ce înseamnă să lucrezi cu oamenii din zona rurală, unde cele mai importante erau abilitățile specifice și dorința de a colabora.

De la o vecină a bunicilor dinspre mamă, care trăiau într-o comunitate de sași, a învățat limba germană de când avea trei ani, iar structura și seriozitatea limbii care au impresionat-o atunci au făcut-o să continue: la școală, la liceu, la facultate și apoi când s-a angajat în companii.

Și-a dat seama, în timp, că vrea să-i inspire pe alții. „Îmi place foarte mult să le vorbesc tinerilor și să le vorbesc cu sens. Să-i văd că li se deschid mințile și că poți să lucrezi cu ei și le poți arăta niște lucruri fără să le impui, să le dai din experiențele tale.”

Lebbuchenhaus este o librărie, cafenea și spațiu în care copiii învață limba germană jucându-se.

În 2016 a început să vrea un spațiu al ei, în care să facă mai multe ateliere în germană – de pictură, de lucru manual – prin care copiii pot să învețe limba jucându-se. Făcuse mai multe cursuri de antreprenoriat, iar ideea a pilotat-o printr-un spectacol pentru copii. În pauze întreba părinții cum li s-ar părea dacă ar exista un spațiu cu activități, dar și de unde ar putea cumpăra cărți în germană pentru copii.

A visat locul inițial pentru copii, dar l-a amenajat astfel încât să fie primitor și pentru părinți și pentru alți adulți care caută cărți sau chiar o comunitate: „un spațiu în care să găsești cultura germană la ea acasă”. În câteva luni, Adina a găsit un loc potrivit cu o chirie accesibilă pe lângă spitalul Colțea din București, a găsit un furnizor de cărți în germană din Sibiu, a cumpărat primele titluri și a gândit primele ateliere. A aranjat rafturile cu cărți la intrare, a transformat separeul din mijloc într-o cafenea, iar în al treilea separeu a pus mese, scaune, fotolii și perne colorate pentru copii. Pe scaune a scris de mână expresii în limba germană ca „Cititul întărește sufletul” și „Cărțile sunt covoare zburătoare în tărâmul fanteziei”. Fereastra care desparte librăria de clădirea vecină a acoperit-o cu un cearșaf pe care a scris, tot în limba germană: „O viață așa de frumoasă și de colorată”.

Sunt niște cuvinte pe care Adina le-a văzut pe o carte poștală într-o librărie din Frankfurt în 2016, când aproape a acceptat o ofertă de 7.000 de euro pe lună ca să lucreze ca marketing manager la IBM. „Un post în Germania aș putea primi oricând”, spune acum, „dar toată librăria nu știu când s-ar mai putea întâmpla”.

Cu o investiție de 10.000 de euro din propriile economii, Adina a deschis librăria în februarie 2017. Publicul țintă erau părinții care voiau să-și îndrepte copiii spre Colegiul German Goethe, dar cu un twist. „Copiii care învață germană în ziua de azi o fac pentru că se pune foarte multă presiune pe ei, și atunci nu mai învață de drag. Ce facem noi diferit e că ei învață prin povești.” Cărțile din librărie sunt de la basme de frații Grimm  sau Hans Christian Andersen, la beletristică pentru 10–11 ani, la cărți de Roald Dahl, la diverși autori germani, artă și teatru pentru copii.

Adina s-a adaptat din mers.

Când atelierele au început să vândă mai bine decât cărțile, le-a pus în centrul afacerii și le-a mutat în weekend, când și părinții și copiii sunt liberi. A început și colaborări: cu producătorul românesc Profructta, ale cărui sucuri și siropuri naturale le vinde în cafenea, și cu Kredenz, un proiect românesc de curatoriat culinar. Borcanele cu gem și cu miere și sticlele cu siropuri le-a așezat într-un stand al lor.

„Nu avem acea forță financiară de milioane în spate, și atunci trebuie să ne ajutăm între noi, fie doar că ne dăm unul altuia produsele și le vindem”, spune Adina. „Eu te ajut într-un fel, tu pe mine într-un fel.”

Librăria, vizitată de aproximativ 30 de oameni în fiecare weekend, a devenit sustenabilă, dar Adina vrea să dubleze numărul de oameni și să-i aducă și în timpul săptămânii. De deschis o altă librărie în București nu poate, dar se gândește să organizeze evenimente pentru comunitatea de expați germani. „Businessul ăsta a fost un experiment, care merge și e OK, oamenii vin și se va dezvolta. Învăț foarte mult. E o școală de antreprenoriat pentru mine, în loc să dau 10.000 de euro pentru un MBA, i-am dat aici.”

Până acum, Adina venea în librărie seara, după job, și în weekend, dar va petrece mai mult timp aici după ce și-a dat demisia din poziția de export manager dintr-o companie românească, cu scopul de a se concentra mai mult pe Lebbuchenhaus și universitate. Pentru ateliere lucrează cu colaboratori, iar un pas următor ar fi să aibă angajați, „pentru că le oferă unor oameni șansa să lucreze într-un mediu în care ți-ai dorit și tu tot timpul să lucrezi, să se dezvolte, să vadă cum e să faci un business”.


Povestea face parte din „24/7: Un ghid de viață și muncă pentru antreprenorul creativ”, volumul V, un proiect editorial realizat de echipa DoR la inițiativa UniCredit Bank. Dacă vrei să citești cele 20 de povești din ediția 2019, îl poți cumpăra aici.