[24/7] FABER, locul comunității creative din Timișoara

Ca să lege comunitatea creativă a Timișoarei, 13 oameni dau o față nouă unui loc cu istorie.

Pe malul Begăi, la jumătate de oră de mers pe jos de centrul Timișoarei, în cartierul industrial al orașului, un zgomot de picamăr se ridică odată cu praf de moloz din curtea unei clădiri în construcție. Clădirea, aflată pe terenul de 2.700 de metri pătrați, a aparținut Fabricilor Unite de Ulei și Săpun, a fost construită în 1844, naționalizată în 1948, iar de la sfârșitul anilor ’90 a aparținut Fabricii Azur. De mai bine de un an, primește o viață nouă printr-un proiect ambițios: 13 oameni și-au unit forțele să o transforme într-un centru cultural multifuncțional.

La parter vor fi un bistro și o sală de evenimente legate între ele printr-un foaier, iar la etaj vor fi spații pentru birouri care vor putea fi închiriate, un maker space, birourile unor arhitecți și două apartamente care vor putea fi închiriate.

Proiectul l-au numit FABER, în semn de respect pentru renumita familie Farber, dar și pentru Homo Faber, care înseamnă „om care face lucruri”.

Pe de o parte sunt Andreea și Norbert Tako, doi antreprenori de 35 și 33 de ani care știau ce înseamnă să faci proiecte cu gândul la comunitate de când au pus pe picioare festivalul pl AI, în 2006, și au continuat cu Jazztm  și apoi cu Ambasada, bistro și loc de întâlnire pentru oameni din oNG-uri și industrii creative. De câțiva ani voiau să mute bistroul într-un loc mai mare și mai sigur decât fosta fabrică de pălării din oraș, unde nu simțeau că au sustenabilitate: contractele pentru chirie se reînnoiau de la un an la altul, iar clădirea avea nevoie de investiții pentru amenajări interioare pe care ei nu le puteau face.

De cealaltă parte sunt F O R, o echipă de nouă arhitecți co-fondată de Oana Simionescu, care voiau să deschidă un hub cu maker space în care arhitecții să poată inova designul de produs și să facă prototipuri. Lor li s-a alăturat Valentin Mureșan, country manager Intel România și fondatorul Fundației Comunitare Timișoara și al Banat It, o comunitate de profesioniști în It, și soția lui, Cristina, inițiatoarea Timotion, o serie de evenimente de alergat cu strângere de fonduri.

Cei doi erau pregătiți să investească în planul echipei de arhitecți, pentru că știau că în Timișoara există o comunitate cultural-creativă, dar nu e foarte bine închegată și voiau să contribuie la asta și să vadă cum o pot monetiza.

Cu toții căutau o clădire care să aibă o semnificație pentru Timișoara. Se știau între ei, dar nu știau că, în 2017, cele două grupuri au ajuns să se uite la aceeași clădire: fosta fabrică de uleiuri și săpunuri din cartierul Fabric. Când au aflat unii de alții prin prieteni comuni, s-au întâlnit și au hotărât să cumpere spațiul. I-a atras povestea fostei fabrici și povestea impactului pe care ar putea să-l aibă în oraș.

Pornită în 1844 de familia Farber, una dintre cele mai cunoscute familii din Timișoara secolului XX, fabrica ilustrează felul în care s-a dezvoltat orașul: multe arii industriale s-au născut central și au rămas niște insule pe care le vânează dezvoltatori imobiliari și încearcă să le transforme în clădiri de birouri și ansambluri rezidențiale. Actualul proprietar, descendent al familiei, e atașat de zonă și nu-și dorește o dezvoltare industrială acolo, de asta e cam singurul sit din cartier care nu a fost cedat.

În 2018 au cumpărat clădirea – 450.000 de euro cu tot cu terenul. Proiectul l-au numit FABER, în semn de respect pentru Farber, dar și pentru Homo Faber, care înseamnă „om care face lucruri”. Cele trei grupuri au investiții diferite – soții Mureșan și soții Tako au câte 40%, iar F O R 20% – dar când vine vorba de decizii, țin cont de părerea tuturor.

În fosta clădire a Fabricii Azur mai mulți creativi vor să dea naștere unor proiecte creative pentru comunitate.

Faptul că sunt 13 oameni nu e atât de complicat cum ar putea să pară la prima vedere, spun ei. F O R se ocupă în prezent de proiectare, construcție, de maker space și spațiul de co-working, soții Tako de bistro, iar soții Mureșan de administrare. Când trebuie să ia decizii, încearcă să găsească unanimitate. (Au un board, în care fiecare entitate are câte un reprezentant.) Fiecare grup are responsabilitatea unei idei, iar asta se reflectă și în modelul de business. Vor închiria spații – pentru muncă  în zona de co-working și de maker space, pentru evenimente și pentru locuit în cele două apartamente –, iar F O R și Asociația Casa pl AI vor plăti chirie către FABER pentru birourile arhitecților și pentru Ambasada.

Lucrează și la primul lor proiect, unul de community mapping: o platformă în care orice localnic de pe o rază de 50 km își poate lista aptitudinile și domeniile de interes. Rezultatul va fi un instrument de explorare și de catalizare a industriei creative culturale din regiune.

„Ce ne ține legați și poate nu ne dăm seama”, spune Valentin, „e că întreaga economie și modelele economice se mută către acest shared economy, în care nu vinzi ceva punctual, ci e ceva în care construiești audiențe. Încercăm să inventăm, să fim primul loc din Timișoara în care folosim resurse locale – minte, identitate, poveste – și să construim un micro-ecosistem scalabil și care se autofinanțează.”

FABER s-a deschis oficial după cele două luni de stare de urgență instaurate din cauza pandemiei de COVID-19 Fotografie: FABER/Facebook

Modelul economic la care se gândesc e unul în care investiția se face în timp și în care comunitatea sau proiectele gândite de comunitate pot deveni o resursă sau ceva în care firmele să investească. Speră ca FABER să fie gata la începutul lui 2020 (update septembrie 2020: FABER urma să se deschidă la mijlocul lui martie, dar pandemia le-a amânat planurile așa că și-au deschis porțile la sfârșitul lui mai) și vor ca spațiul să le reflecte obiectivele „să fie o conștiință a comunității ca loc de întâlnire sau spațiu comunitar”.


Povestea face parte din „24/7: Un ghid de viață și muncă pentru antreprenorul creativ”, volumul V, un proiect editorial realizat de echipa DoR la inițiativa UniCredit Bank. Dacă vrei să citești cele 20 de povești din ediția 2019, îl poți cumpăra aici.

În pandemie, misiunea noastră rămâne aceeași: Spunem povești adevărate pentru a ne sprijini comunitatea să înțeleagă, să empatizeze, să descopere soluții și să acționeze. Pentru asta avem nevoie de cât mai mulți susținători.

Între 1 octombrie și 15 noiembrie, vrem să ne dublăm comunitatea și să ajungem la 4.500 de abonați.

Cu 15 lei pe lună sau 150 de lei pe an, ne aduci mai aproape de țintă, iar tu contribui la jurnalismul DoR.

Abonează-te.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *