[24/7] Brutăria Ghirbom

Cum păstrezi tradiția satului în care te-ai născut creând locuri de muncă pentru oamenii care au mai rămas.

La 20 de kilometri distanță de Alba Iulia, înspre Sibiu, e satul Ghirbom: o așezare de case, cu ulițe goale, cu o școală primară care are și grădiniță, un cămin cultural și în rest câmp cât vezi cu ochii. Nu sunt mijloace de transport în comun, așa că oamenii merg pe jos sau cu ocazia până în satul vecin ceva mai mare, iar populația a ajuns pe undeva la 300 de oameni, pentru că tinerii pleacă după locuri de muncă și nu se mai întorc. Sătenii au păstrat însă tradiția de a face pâine în casă la cuptor, pe care Adriana Todorean a transformat-o acum câțiva ani într-o brutărie pentru binele tuturor: Brutăria Ghirbom.

Adriana, 48 de ani, s-a născut în Ghirbom și a crescut cu pâinea pe care mama, bunica și alte femei din sat o făceau în vatrele de cărămidă arsă, din ingrediente naturale și fără aditivi. Fiecare gospodărie avea un cuptor: încăpeau 7-10 pâini deodată și ajungeau o săptămână pentru o familie mare. Tatăl ei era primar, iar mama contabilă la Asociația Nevăzătorilor din Alba. Adriana a urmat liceul sanitar la Odorheiu Secuiesc și la Sibiu, iar după ce nu a fost admisă la medicină la Târgu Mureș s-a reorientat spre asistență socială și s-a mutat în Alba Iulia.

O femeie stă la intrarea în curtea unei case.

Și-a dorit mereu să îi ajute pe cei din jur și a simțit că poate avea un impact mai mare ca asistent social. În anul III de facultate, când făcea practică la Asociația Sprijiniți Copiii, mergea în fiecare zi cu băiatul ei, pe atunci de trei ani, să facă anchete sociale. La finalul practicii, coordonatoarea i-a propus să facă împreună un statut de asociație, iar Adriana a mers la ea cu statutul deja făcut. Așa a luat naștere AS 2001 Alba Iulia, o asociație căreia i-a pus bazele împreună cu soțul ei și cu alți colegi de facultate (numele vine de la anul generației lor). În 2002 au început să facă primele proiecte cu finanțare europeană, printre care servicii de educație și îngrijire pentru copii instituționalizați, care au dus în timp la două centre sociale, în două sate din județ.

În 2014 au creat 12 afaceri de economie socială în Alba și în Mureș: de la magazine de instalații electrice la servicii de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici. „Îmi place să fiu în sprijinul oamenilor”, spune Adriana. „Atâta timp cât cineva are un beneficiu din ce fac eu, e absolut în regulă pentru mine.”

Adriana a rămas legată de satul copilăriei. Pentru că produsele de patiserie din comerț îi creau probleme digestive și pentru că voia să-și ajute satul natal care nu oferea niciun loc de muncă, printre cele 12 afaceri sociale a inclus una în Ghirbom. Mai întâi s-a gândit să autorizeze cuptoarele de casă ale câtorva femei din sat, ca să poată vinde ce produceau, dar era mai complicat, așa că a hotărât să deschidă o brutărie.

A aplicat prin asociație la un proiect pe fonduri europene și a primit aproximativ 120.000 de euro. I-a investit în amenajarea unei case vechi din sat, pe care au modificat-o ca să găzduiască un depozit pentru făină, sală de producție pentru mesele de lucru, sală de cuptoare, o chicinetă și o baie. A pornit cu cinci angajate, două malaxoare și două cuptoare în care încap câte 30-35 de pâini. A deschis un magazin în Alba Iulia unde să vândă produsele, urmat de încă două în oraș și unul în Sebeș. În 2017, cu un premiu câștigat la un concurs de finanțare al Fundației NESsT, a putut să adauge în brutărie un cuptor mai mare și mai apropiat de cel tradițional din sat, care coace 45 de pâini.

Trei pâini sunt la copt într-un cuptor.

Prima femeie pe care a angajat-o Adriana în brutărie a fost o vecină cu care a crescut. Elisabeta (Veta) Cetean, astăzi de 53 de ani, făcea pâine cu mama Adrianei și s-a bucurat când a putut să primească bani pe îndeletnicirea ei, adică 1.60 de lei în mână. Înainte de asta, Veta era casnică, gătea și avea grijă de familie și de gospodărie. Prin brutărie au trecut până acum vreo 30 de femei pe care Veta le-a învățat cum să facă pâine, dar nu toate rezistă. Unele au plecat să lucreze în sate din apropiere, altele au plecat la muncă în străinătate, altele n-au mai suportat să lucreze lângă căldura cuptoarelor și s-au întors acasă.

Patru femei zâmbesc în fața camerei într-o brutărie.

De doi ani, alături de Veta lucrează și Ionela, fiica ei, în vârstă de 32 de ani. Cele două lucrează pe ture diferite – Ionela după-amiază, de la 17:00, iar Veta noaptea, până la cinci dimineața. Anul acesta, Adriana a introdus și două posturi de ucenici ca să dezvolte componenta de formare a brutăriei – o femeie și un bărbat care învață să facă pâine în timp ce lucrează pe un salariu de 1.250 de lei și care dau un examen de angajare după un an.

În brutărie toate produsele sunt făcute din ingrediente naturale, iar Adriana a refuzat distribuitori care au vrut să-i vândă afânători și aditivi. Făina – albă, neagră, integrală și din tărâțe – provine de la o moară din zonă, iar nuca, macul, stafidele și alte ingrediente pentru produse dulci le cumpără din piață. Produc aproximativ 600 de pâini pe zi, iar pe lângă pâine mai fac cozonaci, cornulețe, grisine, crutoane și pupuri, un fel de plăcinte cu brânză, cartofi sau varză specifice zonei.

Din brutărie produsele ajung în magazine, începând cu șase dimineața, când un șofer livrează comenzile la primul magazin din Alba Iulia, apoi la al doilea, iar un al doilea șofer livrează în Sebeș. În magazine vând cam 600-700 de pâini pe zi, iar cel mai bine vinde cel din Sebeș (motiv pentru care a mai deschis un magazin în 2019), pentru că, spune Adriana, acolo locuiesc mulți oameni care au crescut în Ghirbom și cărora le e dor de gustul pâinii de acasă.

O femeie caută un produs de panificație pentru o altă femeie care vrea să îl cumpere.

În fiecare magazin, Adriana a pus de la început câte un coș deasupra căruia scrie „Pâinea în dar”, unde clienții pot lăsa o pâine cumpărată în plus pentru cineva care nu are bani. Înăuntru vând și uleiuri presate la rece și dulcețuri și siropuri „Bunătăți din Apuseni”, pentru că Adriana a vrut să diversifice oferta. N-au cum să concureze cu patiseriile care fac produse calde și pe loc, în timp ce produsele lor sunt reci, iar Adriana știe și de la fiica ei de 18 ani că mai degrabă o convinge mirosul de plăcintă caldă, chiar dacă e un preparat care a fost congelat. Pe lângă magazinele acestea, produsele Ghirbom mai ajung în magazine alimentare mixte și mai au colaboratori care fac catering, care pregătesc mâncare pentru evenimente sau pentru muncitorii care lucrează la autostrăzi.

Afacerea deocamdată nu e sustenabilă. Ideea brutăriei a fost să creeze locuri de muncă pentru oamenii ca Veta care nu au alte opțiuni în sat, dar „nu ne-am gândit să avem profit și nici nu avem”, spune Adriana. „Nu e simplu. E pâine naturală și pentru asta suntem căutați. Nu ne comparăm cu brutării industriale, cu costuri mult mai mici, dar unde calitatea nu e aceeași.”


Povestea face parte din „24/7: Un ghid de viață și muncă pentru antreprenorul creativ”, volumul V, un proiect editorial realizat de echipa DoR la inițiativa UniCredit Bank. Dacă vrei să citești cele 20 de povești din ediția 2019, îl poți cumpăra aici.

Te ajută ce ai citit? La DoR, credem că jurnalismul bun ne ajută să ne transformăm viețile. Oricât de imprevizibile par aceste vremuri, vom continua să scriem cu grijă și empatie, să căutăm soluții pentru a ne simți conectați și mai rezilienți. Împreună. Susține-ne munca.  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *