Resurse despre abuz sexual și violență împotriva femeilor

Ce poți citi, vedea și da mai departe pentru mai mult context despre abuz, violență și educație sexuală.

Comentariile instigatoare la viol și limitarea accesului elevilor la educație sexuală au acaparat în vara lui 2020 discursul public. Am compilat o listă cu surse de informare despre discriminare de gen, abuz sexual și sprijin, pentru că avem nevoie cu toții de mai mult context, de produse media de calitate și de comunități care ne pot ajuta să navigăm subiecte încă delicate pentru societatea românească.

Lista este în continuă actualizare și te invităm să ne lași în comentarii ce crezi că ar fi util să adăugăm.

De citit: jurnalism de la noi

De citit: jurnalism de la alții

  • Al doilea asalt, The Atlantic. Explică, din perspectivă științifică și nu numai, legătura dintre abuz sexual în copilărie și obezitate/ tulburări alimentare grave; 
  • The Lily, o publicație a The Washington Post care documentează subiecte despre drepturile femeilor, inegalitate de gen și relații.
  • In Her Words, un newsletter The New York Times care documentează și curatoriază articole despre femei.

De citit: broșuri

De citit: cărți

De văzut

  • Emisiunea ELLE nu tace (unde au vorbit și reporterii DoR: Ana Ciobanu despre fricile adolescentelor și Oana Sandu despre violența domestică); 
  • SEXUL vs BARZA: canalul online de educație sexuală pornit de Adriana Radu;
  • Unbelievable (Netflix). O miniserie despre cum prejudecățile noastre pot condamna victime ale abuzurilor sexuale pentru că nu se încadrează perfect în stereotipul victimei. Citește și articolul care a stat la baza lui;
  • Violența împotriva femeilor este o problemă a bărbaților. Un discurs al activistului civic Jackson Katz, care susține că bărbații ar trebui să fie parte din lupta împotriva violenței asupra femeilor. Citește și această listă cu lucruri pe care le pot face bărbații ca să prevină violența de gen;
  • Nanette (Netflix). Un show în care Hannah Gadsby abordează trauma și posibilitatea vindecării printr-un stand-up premiat cu Emmy. Te ajută să înțelegi cum poți să râzi despre subiectele astea fără să pici în superficialitate și ignoranță;
  • Ţi-am spus că am fost abuzată? Acest film sârbesc cu mărturiile unor tinere care au suferit forme ale abuzului sexual în copilărie arată că cele mai multe abuzuri au loc în familie şi rămân ascunse ani de zile.

Comunități, ONG-uri, bloguri și conturi personale

  • Asociația A.L.E.G. Oferă suport psihologic femeilor care trec prin violență domestică și luptă pentru mai multă egalitate de gen. ONG-ul a fondat Rețeaua Învingătoarelor, proiect care aduce supraviețuitoare ale violenței în familie în grupuri virtuale sau grupuri de sprijin pentru a ieși din relații violente. Citește aici mai multe despre proiect;
  • Asociația ANAIS. Oferă ajutor juridic și psihologic victimelor abuzului în familie și organizează grupuri de suport;
  • Centrul FILIA. Organizație feministă care luptă pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor;
  • Asociația Necuvinte. Oferă sprijin juridic celor care trec prin abuz domestic;
  • Asociația Pas Alternativ din Brașov. Organizează grupuri de suport pentru femeile care trec prin violență domestică;
  • Comunitatea Feminism România și lista lor de ONG-uri care luptă pentru egalitatea de gen;
  • Girl Up Romania, o rețea de adolescente care luptă pentru drepturile fetelor și șanse egale;
  • Contul de Instagram OriundeOricândOricui;
  • Salvați Copiii. Oferă servicii de suport pentru copil și familie în centre de consiliere din București, Iași, Suceava, Mureș, Timișoara;
  • Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei. Poți participa la workshopuri, poți învăța despre efectele traumei sau poți face terapie cu specialiștii de acolo;
  • Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului;
  • Anne Marie Chelariu, o vloggeriță cu conținut care include și discuții despre educație sexuală, dezvoltare personală și sănătate mintală;
  • GirlGaze, un contul de Instagram care promovează femei creatoare de conținut vizual. Scopul este să prezinte o feminitate incluzivă și divorțată de orice unghi de abordare masculin;
  • iWeigh, un cont de Instagram fondat de actrița și activista Jameela Jamil, pe care poate o știi drept Tahani din serialul The Good Place. Recent a scos și podcastul iWeigh, unde intervievează o diversitate de persoane publice, de la Demi Lovato la Roxane Gay, despre relația cu corpurile lor și depășirea traumelor. 

Hărțuirea stradală

Iată o listă de resurse pentru a înțelege mai bine fenomenul hărțuirii stradale, compilată de Ana Maria Ciobanu în timpul documentării articolului „E timpul să vorbim și despre hărțuire stradală”.

Legislație:

Articolul 208 din Codul Penal: „fapta celui care, în mod repetat, urmărește, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuința, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere. Prevede pedepse cu închisoarea de la 3 la 6 luni sau amendă

Legea privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați: „Prin hărţuire se înţelege situaţia în care se manifestă un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii persoanei în cauză şi crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor; d) prin hărţuire sexuală se înţelege situaţia în care se manifestă un comportament nedorit cu conotaţie sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.

Faptele pot fi constatate de „ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției de Frontieră Române, în zona de competență, precum și de către polițiștii locali”. Aceștia pot aplica o amendă contravențională între 3.000 și 10.000 de lei.

Glosar

Stopstreetharrasment.org adună mai multe definiții și exemple pentru hărțuirea stradală pentru că, în general, problemele care nu au un nume nici nu ajung să fie adresate. Obiectificarea sexuală în public poate include:

  • Fluieratul
  • Privitul lasciv (leering),
  • Înjurăturile sexiste, homofobe sau transfobe,
  • Insistatul pentru a afla numele cuiva, numărul de telefon sau încotro se duce
  • Urmăritul unei persoane,
  • Arătatul părților intime (flashing),
  • Atinsul într-un mod sexual nedorit (groping),
  • Apucatul de părțile intime,
  • Plesnitul „în glumă”,
  • Masturbatul în public,
  • Agresiune sexuală
  • Viol

Jurnalism

Cercetare

Apărare

Resurse curatoriate de Ana Soare care pregătește femei care lucrează în zone de conflict:

Există patru tipologii de răspuns la criză:

  • ripostezi (fight)
  • fugi (flight)
  • îngheți (freeze)
  • te supui (faci ce spune agresorul cu singurul scop de a te salva, fawn).

După ce identifici care e tiparul tău de reacție, trebuie să treci printr-un antrenament mental, să te uiți în oglindă și să vizualizezi că ți se întâmplă ceva, să-ți lași corpul să simtă acele senzații neplăcute și să îți identifici vulnerabilitățile. Abia după ce înțelegi care sunt punctele tale slabe, poți să îți creezi un scenariu de criză realist. „Ce este familiar pentru corpul tău, devine mai ușor de controlat”, spune Ana.

Ce se întâmplă în corp când ne temem?

  • The gift of fear, animație;
  • Când suntem amenințați, un semnal de la cortexul motor (cel care controlează mișcările) din creier este transmis rapid prin intermediul căilor nervoase către mușchi, care se încordează, pregătindu-se pentru o situație dificilă.
  • Un alt semnal provine de la hipotalamus, o parte a creierului situată deasupra trunchiului cerebral. Acesta transmite un avertisment glandei pituitare, care trimite la rândul său un mesager chimic prin intermediului fluxului sanguin către glanda suprarenala.
  • Glanda suprarenală secretă o serie de hormoni ai stresului, norepinefrina sau noradrenalina (precursor metabolic al adrenalinei), adrenalină, cortizol.
  • Această infuzie de hormoni te face mai alert, îți ascuțește simțurile, accelerează bătăile inimii și crește presiunea arterială, îți încordează chiar și cei mai mici mușchi, cum ar fi cei care ridică părul sub piele. Ca să ieși din starea asta de alertă, e important să știi cum să respiri ca să-i transmiți corpului tău că e în siguranță.

Modalitati de a-ti ajuta corpul sa iasa din “starea de urgenta” :

  • Respirația de calmare introduce aer adânc în plămâni, pentru ca pieptul i abdomenul să se extindă;
  • Inspiră adânc când îți simți gâtul și umerii încordați. Pe măsură ce expiri, rulează încet umerii în sus către urechi și  spate, apoi în jos, relaxându-i cât de mult se poate. Umerii sunt mai jos decât erau cu un moment în urmă?
  • Când îți încordezi maxilarul sau pumnii: inspiră adânc, apoi expiră lent și relaxează maxilarul până când buzele se depărtează ușor. Inspiră din nou adânc și relaxează-ți mâinile astfel încât degetele să fie ușor distanțate.

Sfaturi pentru siguranță:

  • Nu merge sau alerga cu capul în jos/ cu ochii în telefon.
  • Privește-te în oglindă ca să vezi cum arată teama pe chipul tău și exersează-ți o mină încrezătoare.
  • Fii în alertă când ești pe o stradă întunecată sau pe una foarte aglomerată.
  • Fii atentă la persoanele care stau izolate într-o parte și observă trecătorii.
  • Dacă nu poți să mergi/alergi fără muzică, volumul în căști trebuie să fie suficient de jos încât să poți să auzi pașii altei persoane în spatele tău.
  • Poți folosi dispozitive de tipul Run Angel, o alarmă care emite un sunet puternic când e declanșată și aduce un element de surpriză într-o situație de pericol. Run Angel alertează persoana de siguranță prin SMS și email și transmite coordonatele locației, ora și data în care te aflai. Alarma puternică îți câștigă câteva secunde ca să fugi.
  • Poți folosi aplicații de tipul Follow Me care transmit în timp real unde te afli.
  • Poți să îți setezi un buton SOS la telefonul mobil care o dată apăsat apelează persoana pe care ai setat-o și începe automat filmarea.

Cum să răspunzi?

StopStreetHarrasment.org a compilat o listă de răspunsuri creative la hărțuire stradală:

  • O tipă a prins un semn cu „Hărțuitori” de gardul unde lucrau niște bărbați care au hărțuit-o și a povestit incidentul pe blogul comunității HollaBack care luptă împotriva fenomenului;
  • Poți să le oferi un flyer care explică de ce nu e OK ce ți-au spus sau făcut;
  • Un formular care-i cere hărțuitorului să detalieze în scris ce ți-a spus.

Ți se pare important ce ai citit?

Dacă ce citești te ajută, cumpără un abonament digital. E cea mai directă formă de susținere pentru munca noastră. Om cu om, vom strânge o comunitate care nu doar va fi un garant al sustenabilității, ci și una care contribuie și ne sprijină în a răspunde nevoilor prin povești despre cum muncim, cum relaționăm cu mediul, cum putem schimba educația, cum putem construi o societate mai echitabilă, cum putem trăi mai echilibrat.

2 comentarii la „Resurse despre abuz sexual și violență împotriva femeilor

  1. Bună ziua,

    vă felicit pentru demers, în primul rând. Nu este unul deloc ușor și cale lungă se anunță pentru a avea un spațiu coerent legislativ în domeniul infracțiunilor sexuale.
    În al doilea rând, nu cred că ar trebui neglijată educația criminologică alături de cea sexuală. Ambele sunt la fel de importante și ambele se completează reciproc. Nu doar că se completează reciproc, dar împreună oferă o perspectivă clară a dinamicii comportamentului sexual deviant. Vă propun câteva linkuri pentru reflecție:
    (1) https://alinlesub.wordpress.com/2020/06/03/educatiile-sexuala-si-criminologica/
    (2) https://alinlesub.wordpress.com/2020/05/24/fantasmele-sexuale-41-in-favoarea-femeilor/
    (3) https://alinlesub.wordpress.com/2020/03/08/si-de-8-martie-femeile-sunt-victimele-violului/
    (4) https://alinlesub.wordpress.com/2019/08/10/schita-profil-psiho-criminologic-gheorghe-dinca/
    (5) https://alinlesub.wordpress.com/2019/07/28/indicii-de-expertiza-psihologic-criminologica-in-cazul-de-la-caracal/
    (6) https://alinlesub.wordpress.com/2019/07/26/cri-mi-no-lo-gi-a-si-psihologia-cri-mi-no-lo-gi-ca-evidence-based-bazata-pe-dovezi-stiintifice-fratilor-aici-este-caracalul/
    (7) https://alinlesub.wordpress.com/2019/06/20/fantasma-de-sex-oral-sexul-oral-si-chestionarul-de-evaluare-a-fantasmelor-sexuale-c-e-f-s-cazul-de-la-iasi/
    (8) https://alinlesub.wordpress.com/2019/06/13/new-chestionar-de-evaluare-a-fantasmelor-sexuale-c-e-f-s-fantasmele-sexuale-ale-barbatilor-normali/
    (9) https://alinlesub.wordpress.com/2019/05/02/new-cateva-concluzii-despre-chestionar-de-evaluare-a-fantasmelor-sexuale-cefs/
    (10) https://alinlesub.wordpress.com/2019/04/07/fantasmele-sexuale-ale-violatorilor-din-romania-contributii-ale-psihologiei-criminologice-la-realizarea-profilului-psihocriminologic-si-individualizarea-calitativa-a-pedepsei/
    (11) https://alinlesub.wordpress.com/2018/08/06/chestionarul-de-evaluare-al-fantasmelor-sexuale-cefs-pasi-inainte/
    (12) https://alinlesub.wordpress.com/2018/07/24/psihopatologia-fantasmelor-sexuale-metodologia-investigarii-psihologiei-criminologice-biblioteca-baroului-bucuresti/

    Desigur, dacă veți analiza și alte linkuri, veți observa anumite progrese în studiul științific al fantasmelor sexuale în populația românească, dar și în rândul agresorilor sexuali violatori.

    Mult succes,
    A. Les

  2. Buna. mai este si linkul acesta
    https://teleleu.eu/cicatrice/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *