Alt primar pentru Târgu Mureș

Poate reuși comunitatea să depășească barierele etnice și să găsească soluții pentru a crea un oraș funcțional?

Olvasd el a cikket magyarul

După o discuție de seară despre Târgu Mureș cu Gabriel Boldiș – artist și jumătate din proiectul Monotremu – pornim împreună pe strada Revoluției înspre catedrala ortodoxă ce domină centrul orașului. Ocolim o porțiune de trotuar desfundată: dalele de piatră tocmai au fost scoase pentru a monta o nouă bordură. Pășim apoi pe-o altă bucată de trotuar, proaspăt asfaltată. Gabriel se oprește pentru o clipă, se uită către cealaltă parte a străzii și-și dă seama ce s-a schimbat aici: în cele câteva zile de lucrări a dispărut bucata de verdeață ce mărginea trotuarul.

Devine obositor să locuiești în orașul ăsta, spune artistul. Schimbările sunt puține și, când totuși se întâmplă, sunt pași înapoi. În zilele de când am venit la Târgu Mureș, am auzit adesea că orașul putea fi mult mai mult decât reprezintă azi, dar n-a fost să fie. 

„Târgu Mureș nu a reușit să valorifice bilingvismul și multiculturalismul și să-l transforme dintr-o problemă într-un asset”, spune Smaranda Enache, co-președintă a Ligii Pro-Europa, o organizație non-guvernamentală ce-și propune, între altele, să contribuie la reducerea tensiunilor interetnice și a naționalismului în Transilvania. 

„Ar fi avut șansa să devină un model, iar șansa e ratată. Elitele politice ale ambelor comunități sunt izolaționiste și incapabile să aibă un proiect comun.” Problemele administrative sunt amplificate de faptul că orașul trăiește într-o tensiune – uneori ascunsă, alteori fățișă – hrănită atât de reprezentanții comunității românești, cât și ai celei maghiare.  

Economia locală, centrată până la Revoluție pe combinatul Azomureș, abia se mișcă. Infrastructura rutieră e învechită, pistele pentru biciclete lipsesc, iar mașinile împânzesc centrul orașului. Spații verzi nu prea sunt, iar zonele de recreere se află mai degrabă în afara orașului. În schimb, dalele – în variante gri, galbene și roz – au ajuns să reprezinte simboluri ale orașului, după ce-au fost montate peste tot: pe trotuare, pe mijlocul drumului, prin spațiile de joacă, între blocuri. 

Senzația că orașul a rămas blocat undeva în trecut e amplificată de avântul localităților din jur. „Noi am pierdut de mult trenul care se numește Cluj-Oradea-Timișoara-Arad-Alba Iulia”, spune Pápai László Zsolt, consilier local în Târgu Mureș și membru al Partidului Oamenilor Liberi (POL), o formațiune politică înființată acum patru ani. „N-are rost să comparăm cu Clujul, din păcate. Pe vremea lui [Gheorghe] Funar cred că eram cam la același nivel, dacă nu era chiar Târgu Mureș mai în față. În ultimii 20 de ani, după ce-a plecat Funar, Clujul a plecat ca MIG-u l. Noi, în schimb, am ajuns ca orașe gen Reghin sau Mediaș să ne depășească. Mă bucur pentru ei, dar mă doare sufletul când mă întorc în orașul ăsta.”

În topul celor mai bune orașe pentru afaceri publicat în 2018 de Forbes, Târgu Mureș se află pe locul 16, după alte 8 reședințe de județ din Transilvania, inclusiv Zalău, Arad și Alba Iulia.

Cum de-a rămas orașul în încremenirea asta? Cum poate fi rezolvată complicata ecuație etnică a locului pentru a schimba câte ceva aici? Am obținut răspunsuri atât de la politicieni locali, cât și de la locuitori ai orașului cu felurite preocupări: artiști, activiști, jurnaliști și arhitecți. Am încercat – atât prin telefon, cât și prin e-mailuri către primărie – să discutăm și cu Dorin Florea, omul care deține funcția de primar de aproape două decenii, însă reprezentanții instituției ne-au transmis că nu se află în oraș în această perioadă.

Chirurgul Dorin Florea a devenit primar în iunie 2000, după ce l-a depășit pe primarul în funcție de-atunci, Imre Fodor, ce reprezenta Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). Votul etnic a contat mult atunci, își amintește Pápai de la POL. „Eu îmi amintesc când, în ziua alegerilor, pe la 4 după-amiaza, circulau mașini prin oraș și îndemnau lumea: «Români, ieșiți la vot, că mai avem puțin să putem câștiga!». La următoarele runde de alegeri la fel a fost”. 

După confruntările violente dintre etnicii români și maghiari din martie 1990, mentalul colectiv al orașului a rămas cu sechele, explică Cristian Teodorescu, director la publicația Punctul și antreprenor. „Pe aceste sechele s-a construit toată politica din Târgu Mureș. Românii au votat dintotdeauna români, maghiarii au votat întotdeauna maghiari.” Pe această logică, Dorin Florea ar fi apărut ca rezultat al noii structuri etnice a orașului: dacă în 1992 maghiarii erau încă majoritari în oraș (51,4% maghiari față de 46,1% români), la recensământul din 2002 românii au ajuns să reprezinte 50,3%, față de 46,7% maghiari. În plus, Florea era un personaj carismatic, care știa să vândă publicului proiectele sale pentru oraș. Și primele sale două mandate au avut destule realizări, spune Teodorescu. „Problema este de ce a mai fost votat după aia.”

În cei 19 ani de primărie, Florea a schimbat mai multe partide: a început ca membru PNȚCD, a trecut la PD (transformat apoi în PDL). După ce în 2016 a candidat ca independent, edilul s-a înscris anul ăsta în ALDE, cu câteva zile înaintea alegerilor europarlamentare. 

Se caută primar pe Facebook

Cristian Teodorescu caută acum soluții la lipsa de comunicare între autorități și locuitorii orașului. Motivat de reacția cititorilor la câteva articole scrise pe această temă, a creat un grup și o pagină de Facebook unde încurajează târgumureșenii să discute prioritățile de dezvoltare ale orașului pentru a crea o listă de proiecte „mură-n gură” pentru viitorul primar, oricine ar fi el din 2020.

Grupul Tîrgu Mureș 2020-2024 Marosvásárhely Group a pornit pe 15 iunie 2019. Este bilingv, cu mesaje scrise și în română și în maghiară, și e acompaniat de o pagină de Facebook unde sunt publicate concluziile. La data scrierii acestui articol, în grup sunt 287 de persoane, care au votat să invite și politicieni în discuție. Pentru Teodorescu, acest vot a validat potențialul grupului de a deveni „o punte între diferitele clase sociale”.

Pe grup se publică articole despre dezvoltare urbană în alte orașe din țară și din străinătate, care ar putea funcționa ca exemple pozitive pentru Târgu Mureș, informații despre ședințele consiliului local și sondaje de opinie pe teme de dezvoltare urbană, cum ar fi modul în care s-ar putea crea o zonă pietonală în centrul orașului.

Pápai, consilier local în Târgu Mureș, a cerut de exemplu opiniile celor din grup despre concesionarea locurilor de parcare din cartierul Mureșeni, o idee care urma să fie supusă la vot într-o ședință de consiliu viitoare.

„Ce mă surprinde ca jurnalist într-o lume nebună, febrilă, [este că] normalitatea e din ce în ce mai greu de obținut”, spune Teodorescu. „Oamenii caută normalitatea și din partea politicienilor.”

Ce e dincolo de votul etnic? 

Zoltán Soós a candidat pentru primăria Târgu Mureș împotriva lui Florea în 2016 și a obținut 40,24% din voturi, cu 2,71% mai puțin decât Florea. Astăzi Soós este managerul Muzeului Județean Mureș și unul dintre posibilii candidați la primărie pentru 2020.

Pentru Soós, care a candidat independent, cu susținerea UDMR și a Partidului Popular al Maghiarilor, rezultatele din 2016 au arătat importanța unei strategii comune între partide pentru a aduce o schimbare. Spune că votul etnic este șansa cea mai mare a lui Florea de a rămâne în funcție și că un candidat independent, cu credibilitate, ar fi șansa cea mai mare de a trece peste „această notă negativă că la Târgu Mureș se votează de decenii pe plan etnic”.

Zoltán Soós spune că Târgu Mureșului îi lipsește o strategie de dezvoltare.

„La Târgu Mureș, cele două comunități au medii de interes ușor diferite, deci mesajele nu pot să fie întotdeauna aceleași”, spune Soós. „Eu cred că un candidat ar trebui să aibă două echipe de campanie, una care se ocupă de alegătorii români și una care se ocupă de alegătorii maghiari, evident să păstreze credibilitatea. […] Oamenii totuși înțeleg foarte mult ambele limbi și își dau seama dacă e o neconcordanță.” 

Sándor Gál, director executiv al Fundației Comunitare Mureș, spune că una dintre dificultățile cu care se confruntă proiectele cu care lucrează este comunicarea lor și în comunitatea românească și în cea maghiară, din cauza unei falii între cele două comunități, care trăiesc în bule. Un potențial viitor primar al orașului ar trebui să se adreseze și comunității române și celei maghiare, vorbind ambele limbi, spune Teodorescu.

Și Lavinia Cosma, deputat USR de Mureș, crede că viitorul primar, indiferent cine-ar fi, trebuie să fie și reprezentantul comunităților de-aici, inclusiv a celei rome. Cosma ia în calcul să candideze anul viitor la primărie, însă va ține cont de cum vor arăta sondajele. Consideră că, cel puțin deocamdată, șansele sunt bune: PNL și PSD nu au candidați cu o notorietate mai bună, iar cei de la POL au pierdut teren după ce anul trecut au susținut eforturile Consiliului Național Secuiesc de a obține autonomia Ținutului Secuiesc. În ultimii ani, pretențiile locuitorilor din Târgu Mureș de la politicieni au crescut, mai spune Cosma: „Am vorbit cu oamenii în stradă. Le-am explicat că școala, spitalul și drumul nu au legătură cu faptul că ești român sau maghiar, ci trebuie să stăm la masă și să găsim soluții. De la târgumureșeni am primit semnalul că oamenii au început să înțeleagă. Sunt prea puține fapte.”

În Târgu Mureș conviețuiesc „o generație tânără, cosmopolită, europeană, pro-europeană” și „o rețea de servituți, de căi de promovare învechite profund etnice, pe care e greu să le vedem”, spune Smaranda Enache. „Poate un grup interetnic credibil, puternic și sensibil și la nevoile minorității ar putea promova o schimbare fundamentală. Sunt și acum câțiva intelectuali cu gândire europeană și multiculturală, dar nu e ceva coagulat”, explică Enache.

Apariția POL, în septembrie 2015, a schimbat peisajul politic local. Partidul a pornit cu doar cinci membri, după ce liderul de-acum al formațiunii, Dan Mașca, a inițiat o modificare legislativă care să permită crearea unui partid cu doar trei fondatori. Partide noi, precum USR sau PLUS, au beneficiat ulterior de această prevedere. 

„Fără noi n-ar exista Cioloș sau Barna”, spune Mașca. La alegerile locale din anul următor a reușit să vină cu o listă de 27 de candidați pentru Consiliul Local și a obținut 10% din voturi. Trei consilieri locali dintr-un total de 23 sunt acum de la POL. Partidul mai are doi consilieri locali în Gheorghieni (județul Harghita) și filiale în Cluj, Oradea, plus una în formare în Sibiu. „Am încercat să spargem bariera votului etnic”, spune Mașca. „Pentru că sărăcia, subdezvoltarea vin din faptul că [liderii politici locali] au prostit oameni la modul: «să votăm românul, să nu iasă ungurul».” 

Pápai László Zsolt spune că e târziu pentru vreo comparație între Cluj și Târgu Mureș.

Prin poziționarea sa multietnică, partidul și-a asumat rolul de „unică opoziție” în Târgu Mureș, susține Pápai: atât față de primar, cât și față de cei de la UDMR. Ca urmare, „toată lumea votează împotriva noastră, oricât de bune sunt ideile”. Atunci când în Consiliul Local s-a discutat despre construcția unei parcări subterane în zona centrală, cei de la POL au propus anularea proiectului, care ar fi adus mai multe mașini în mijlocul orașului. Cei de la UDMR au votat atunci cot la cot cu POL și au reușit să oprească construcția. Însă atunci când POL a venit cu un nou proiect, care prevedea construcția a două parcări la capetele centrului, UDMR a respins inițiativa. 

Proiecte pentru Târgu Mureș

Orașul Târgu Mureș „a devenit foarte aglomerat și nu e plăcut să trăiești aici”, spune Gál de la Fundația Comunitară. Din cauza lipsei unei centuri ocolitoare a orașului, traficul greu trece prin centru. Administrația actuală accentuează nevoia de a fluidiza traficul, nu de a-l reduce. 

Transportul în comun este de altfel un subiect de frustrare pentru târgumureșeni, care semnalează autobuze vechi și puține și un orar imprevizibil. Rețeaua de transport în comun este operată de Transport Local SA Târgu Mureș, în asociere cu Siletina Impex SRL. Colaborarea e una controversată, din cauza legăturilor dintre firma Siletina Impex SRL și Claudiu Maior, fost viceprimar al orașului și actual consilier al lui Florea. În 2016, Agenția Națională de Integritate l-a declarat în incompatibilitate pe Maior pentru încheierea unui contract de prestări servicii pe PFA în timpul mandatului său de consilier local. Astfel Maior a pierdut dreptul de a ocupa o funcție publică timp de trei ani. În 2017, a fost cercetat de DNA pentru uzurparea funcției. Din mai 2019, Maior este președinte ALDE Târgu Mureș.

Se simte de asemenea o lipsă a locurilor de parcare în oraș, pe care Florea încearcă să o rezolve cu un plan pentru o parcare subterană în zona centrală. În 2018, primăria a organizat un concurs pentru proiecte de reamenajare a spațiului central, câștigat de o echipă care sublinia importanța unor zone cu trafic redus pentru ca cetățenii să se bucure de centrul orașului ca de un spațiu de relaxare și nu doar de tranzit.

Izabella Mária Farczádi, peisagist în echipa câștigătoare, spune că proiectul nu avansează datorită inacțiunii din partea primăriei. „Nu am primit feedback ca să putem să începem chiar acum, să mergem să semnăm contractul și să vedem ce avem de lucru. Avem toate unitățile de care avem nevoie, că sunt diferite profile de care ai nevoie când faci un proiect atât de mare, de studii făcute în prealabil să fii sigur că tu poți să implementezi toate ideile tale cât mai în armonie cu nevoile orașul nostru.”

Klaus Birthler și Izabella Mária Farczádi speră că următorul primar va fi mai deschis proiectelor de sustenabilitate urbană.

Klaus Birthler, fost arhitect șef al Reghinului care locuiește în Târgu Mureș de șapte ani, crede că această întârziere s-ar putea datora unei încercări din partea primăriei de a integra proiectul de reamenajare cu ideea de parcare subterană în zona centrală, deși cele două nu sunt compatibile.

O parcare subterană în centrul orașului este o idee „legată undeva în trecut”, care nu se mai practică în orașele occidentale, spune Birthler, pentru că ar putea cauza probleme pe mai multe planuri: ar atrage mașinile în centru și ar forma cozi. În plus, săpăturile majore necesare pot aduce la suprafață vestigii arheologice care pe urmă ar bloca proiectul sau alte inițiative în zonă.

„Pentru mine ca arhitect și implicat în urbanism, Târgu Mureșul mi se pare foarte puțin cuprinzător, nu văd o politică pe termen lung”, spune Birthler.

Georgiana Birthler, arhitect, a văzut locurile de joacă din copilăria ei transformate în parcări și spune că e nevoie de politicieni care își asumă un proiect pentru un oraș sustenabil în detrimentul câștigurilor electorale pe termen scurt. „De cele mai multe ori, deciziile care trebuie luate înspre măsurile de mobilitate urbană durabilă, dacă asta ne dorim într-un oraș al oamenilor, un oraș verde, nu sunt confortabile pentru oameni în primă fază. Pentru că sunt niște tabieturi pe care le-au învățat și au senzația că li se ia ceva. E nevoie de voință politică în primul rând și de viziune pe termen lung.”

Într-un cartier din sudul orașului, un loc de joacă este reamenajat pentru a crea spațiu de parcare.

„De obicei apare o barieră”

Duo-ul artistic Monotremu, adică Gabriel Boldiș și Laura Borotea, s-a mutat la Târgu Mureș, orașul natal al Laurei, acum șapte ani. Mama Laurei se îmbolnăvise și voiau să-i fie alături. Cu an înainte se născuse Luca, băiețelul lor. Pe Boldiș, care-i bănățean, l-a impresionat cât de muncitori sunt oamenii pe-aici. Și-a dat seama de asta, pentru că de fiecare dată primul lucru pe care-l întreba lumea era: „Unde lucrezi?”. Cu toate astea, orașul a rămas un fel de „unitate de producție” și nu reușește să crească. Iar la asta, crede Boldiș, contribuie și barierele ridicate între cele două etnii.

Într-un oraș în care conversațiile româno-maghiare sunt rare, Boldiș și Borotea încearcă să facă pași înspre ceilalți. Acum câțiva ani, l-au înscris pe Luca la o grădiniță în limba maghiară. Era singurul copil român din grupă. „La un moment dat și educatoarea s-a speriat și a zis: «dar știți, că noi o să avem serbări maghiare, cu port popular». Am zis: «OK, dacă trebuie, trebuie; nu ne deranjează». Dar am ținut foarte mult să stea.” 

O lucrare a celor de la Monotremu cât o provocare pentru comunitatea românească (Sursa: Monotremu – http://monotremu.blogspot.com/).

Au schimbat grădinița după ce educatoarea a plecat. Au ales una cu vechime în oraș, în care sunt și copii maghiari, și români. Luca a început acolo vara, când programul era mai scurt, iar copiii se jucau împreună. „A început însă anul și nu-i scotea pe români la joacă decât când nu erau maghiarii în curte. Sunt tot felul de ciudățenii dintr-astea.”

La un moment dat, educatoarele maghiare au vrut să renunțe la serbarea clasică cu Moș Crăciun și să o înlocuiască cu un târg de sezon. Colegele românce au izbucnit însă repede și au amenințat că vor organiza propria serbare. 

„Oricât am încercat să-l expunem celeilalte comunități, de obicei apare o barieră. Mai venea câte un copil dintr-o grupă mai mare să zică: «Nu te du acolo, că acolo-s unguri!». Chestii dintr-astea tipice”. Lui Luca nu i-a plăcut deloc la grădiniță, dar îi place la școala în care a ajuns acum un an. Are doi sau trei colegi maghiari, a făcut și un scurt opțional de maghiară, îi place mâncarea maghiară. Trebuie să lupți însă pentru fiecare metru câștigat pentru a-l apropia de ceilalți, spune Boldiș. „Îți muți capul într-o parte și deja ești înapoi. Dacă n-ai fost atent, deja ceva s-a pierdut.”

Față de Timișoara, unde cei de la Monotremu au locuit și au expus înainte, Târgu Mureș pare „un oraș foarte controlat”, spune artistul. Dacă prin Timișoara au montat un soi de semne de circulație care au rezistat cu anii, în Târgu Mureș apare imediat cineva care să înlăture orice intervenție artistică. De exemplu, a doua zi după ce-au lipit un afiș cu „VACANT” pe-un soclu din oraș pe care urma să fie instalată statuia încă unui român, hârtia a dispărut deja.

Afișul lipit de duo-ul Monotremu a dispărut de pe soclu la scurt timp după ce-a fost lipit acolo (Sursa: Monotremu – http://monotremu.blogspot.com/).

Altădată, un artist din Budapesta, János Sugár, a obținut toate autorizațiile pentru a monta deasupra unei străzi din Târgu Mureș un panou pe care scria „Scuze” în română și maghiară. „El consideră că în fiecare zi trebuie să-ți ceri scuze pentru ceva. Însă din perspectiva puterii nu-i așa.” A doua zi a dispărut, deși era nevoie de o macara pentru asta. S-a dus la primărie și a întrebat unde-i lucrarea, dar nimeni nu știa nimic. A repetat experimentul în alte comunități multietnice din estul Europei și s-a întâmplat la fel. Lucrarea se cheamă „Puterea e invizibilă până n-o provoci”. 

E super-obositor să trăiești în Târgu Mureș, spune Boldiș: „[Dai] întruna de ce-a zis primarul Florea, iar vezi că a mai închis o stradă, vezi că a mai tăiat din trotuar, vezi că schimbă tot pavajul”. 

Pentru ca maghiarii și românii să se înțeleagă între ei și să construiască un bine mai mare, tot ce-ar trebui ar fi ca politicul să-i lase în pace. A observat asta în Aleea Carpați, un cartier de pe malul Mureșului, construit în anii ’60-’70. Când oamenii primăriei au ajuns și în Aleea să toaleteze copaci – adică să-i ciopârțească până la ciot – în fața blocurilor au început să iasă bătrâni, români și maghiari, să se certe cu ei, să le ceară să nu taie copacii. Așa că s-au mutat în spate, la blocurile de nefamiliști. Acolo lumea a sărit la bătaie și cei cu toaletarea au plecat.

Cartierul e unul cu o miză electorală mică pentru primărie, pentru că pe primele locuri ies UDMR (inclusiv cu voturi de la români), PNL sau USR. „Dar acolo oamenii se pot înțelege și-i OK”, spune Boldiș. „Cred că așa ar trebui să fie: să te lase dracului în pace să refaci relațiile dintre oameni.” 


Portretul viitorului primar
Mircea Drăgoi, graphic designer local, a proiectat portretul primarului ideal pentru Târgu Mureș.


NOTĂ: Liderul POL, Dan Mașca, prin compania pe care a fondat-o, REEA , se numărat printre susținătorii DoR: a cumpărat abonamente și a fost printre sponsorii primelor ediții (2012-2013) a conferinței The Power of Storytelling.


3 comentarii

  • Cosmin Blaga ·

    Acest articol este o lectie perfecta de manipulare. Niciunul dintre semnatarii acestui articol nu a luat legatura cu reprezentantii Primariei Tg Mureş. Nimeni nu a solicitat un interviu cu primarul Dorin Florea. Despre situatia orasului Târgu Mureş sunt foarte multe aspecte de lāmurit, motiv pentru care consider cā un articol scris la modul profesionist ar elucida multe dintre falsele teorii vehiculate în spatiul public de cātre persoane cu diverse interese. Da, orasul Târgu Mureş are potential, iar strategia de dezvoltare trebuie realizatā de oameni responsabili si nu aruncatā asa prin articole de presā, în mod tendentios.
    Cu stimā,
    Cosmin Blaga-purtātor de cuvânt al Primāriei Municipiului Târgu Mureş

    • Vlad Odobescu ·

      Stimate domnule Blaga,
      Solicitarea noastră de interviu a fost înregistrată cu nr. 47.014/24.07.2019 și a primit a doua zi următorul răspuns prin email: „Stimate d-le Odobescu, vă mulțumim pentru interesul manifestat în legătură cu municipiul Târgu Mureș. Cu regret vă informăm însă că dl. primar nu se află în localitate în această perioadă. Rămânem, deschiși pentru o posibilă colaborare cu d-voastră.” Vă asigurăm că au existat și apelurile telefonice menționate în articol. Prin urmare, cuvinte precum „manipulare” și „tendențios” nu caracterizează demersul nostru. Ne dorim în continuare răspunsuri din partea domnului primar și suntem deschiși să le publicăm.
      Vlad Odobescu

  • Eusebia ·

    Stați liniștit domnul Odobescu. Aceasta e strategia de atac a primarului și a camarilei sale. Oricând le contești autoritatea, le critici măsurile, sau prezinți un punct de vedere care nu le convine, țipă „manipulare”, „dezinformare” și aruncă în luptă „interese meschine” , balauri, inamici invizibili, îndeamnă populația să apere orașul de inamici fantomă care vor să ne priveze de marile realizări ale primarului. E un caz utopic acestasta echipă, plină de incompatibili și de anchetați la DNA. Eu zic să mai insistați pe aici, că veți fi surprinși. Doar ați sgâriat vârful icebergului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

*

Alt primar pentru Târgu Mureș