Cum să-ți organizezi banii pentru mai multă liniște financiară

Ce ar trebui să știe toată lumea ca să-și poată controla finanțele.

Aceste sfaturi au apărut inițial în newsletterul Concentrat, în cinci episoade. Aici este o variantă reeditată și reîmpachetată. Citește în ordine sau apasă pe titlul unui capitol ca să ajungi direct la el.

  1. Cum ții un buget
  2. Cheltuieli
  3. Economii
  4. Forțele care ne modelează relația cu banii
  5. Mentalitatea de prosperitate și cea de penurie

1. Cum ții un buget

Totul începe cu un buget lunar. Nu contează câți bani câștigi sau ce vârstă ai, dacă ai un venit și cheltuieli poți să-ți faci un buget. De ce ai nevoie de unul?

  • Ca să-ți ajungă banii până la următorul salariu.
  • Ca să știi cât te costă să trăiești.
  • Ca să știi pe ce ai cheltuit banii.
  • Ca să-ți poți pune obiective de economisire realiste.
  • Ca să-ți poți ajusta cheltuielile când se schimbă ceva dramatic în veniturile tale.

Ca să facă asta, un buget trebuie să reflecte realitatea ta financiară: venituri de orice fel, economii, datorii, cheltuieli fixe și sporadice. De aceea, e mai bine să-ți creezi singur documentul în care ții socoteala. Pentru unii funcționează mai bine un document în Google Sheets, pentru alții, aplicații, destui îl țin încă în clasicul caiet de matematică. Nu contează forma, important e să fie ușor de folosit pentru tine. 

Cel mai simplu e să începi cu veniturile, că sunt mai ușor de cuantificat. Trece într-o coloană, rând cu rând, orice intră în casă într-o lună: salarii, chirii pe care le încasezi, alocații, indemnizații. Pune și un rând pentru venituri neașteptate (un contract de scurtă durată, o moștenire, un cadou în bani – e bine să fim optimiști). Adună tot ce știi sigur că intră într-o lună.

Pe altă coloană, trece cheltuielile fixe: rată, chirie, utilități, abonamente, asigurări, pensie alimentară, donații, bani pe care îi dai recurent sau pe care îi pui în conturile de economii. Adună. Acum știi suma minimă lunară de care ai nevoie pentru a-ți păstra stilul de viață actual, înainte să mănânci.

În continuare scrie cheltuielile necesare, dar flexibile: un rând pentru consumabile de gospodărie (mâncare, produse de igienă, medicamente) și un rând pentru tot ce ține de stilul de viață (haine, ieșit în oraș, bani de buzunar). Estimează cât cheltuiești lunar pentru fiecare dintre cele două și adună cu suma cheltuielilor fixe. Acum știi cât te costă să trăiești luna asta.

Mai este o categorie pe care oamenii o ignoră des: datoriile. Pe lângă rate, ar trebui să treci într-un sheet separat ce datorii ai – credite, descoperiri de card, împrumuturi de la prieteni. Așa vei putea face un plan pentru returnarea lor. 

Acum că știi cât câștigi și cât cheltuiești, urmărește câteva luni cât de realist e bugetul tău. O dată pe săptămână, alocă-ți o jumătate de oră să completezi, în coloana de lângă veniturile și cheltuielile estimate, sumele reale. Extrasul bancar ar trebui să te ajute să urmărești exact ce ai cheltuit și să descoperi dacă ai dat mai puțin sau mai mult pe o categorie. 

În trei luni ar trebui să ai în față o imagine fidelă a vieții tale financiare. 

Dacă nu știi de unde să începi, uite o variantă precompletată de template în Google Sheets.

2. Cheltuieli

Cel mai important lucru pentru organizarea financiară: să nu cheltuiești mai mult decât câștigi. Sigur că poți face credit pentru casă sau mașină dacă îți permiți ratele. Poți să ai card de cumpărături sau de credit dacă poți să-l plătești la timp. Și da, poți să-ți cumperi un telefon scump dacă ai economisit. Dar, lună de lună, cheltuielile tale nu trebuie să depășească veniturile. De fapt, nu trebuie să depășească 70% din ele (despre economii citește mai jos). 

Drumul de la a ști asta la a pune în aplicare nu e însă foarte drept și e pavat cu multe încercări și eșecuri. Pentru că felul în care ne cheltuim banii e influențat de valorile noastre, și modul în care putem să ne controlăm comportamentul de cheltuire depinde de la om la om. 

Experții spun că, atunci când vrei să schimbi un obicei, ușurința de a lua decizii bune este mult mai relevantă decât voința. Asta se aplică și la cum învățăm să cheltuim cu cap, adică să ne fie ușor să stăm în bugetul propus. 

Iată niște moduri de a-ți controla cheltuielile discreționare. Poți încerca mai multe, să vezi la care reacționezi cel mai bine:

Metoda cash în plic. Pui la începutul lunii toți banii alocați pentru gospodărie/„altele” în două plicuri. Nu folosești cardul pentru aceste cheltuieli și nu depășești suma alocată. Dacă ai terminat banii de gospodărie, poți lua din cei de „altele”, dar nu te poți „împrumuta” din banii pentru luna viitoare. 

Metoda buget săptămânal (cash sau card). Ții în portofel două plicuri, unul pentru gospodărie, unul pentru „altele”. Împarți bugetul lunar pentru fiecare linie la patru și îl scrii pe ele. Apoi treci pe plic toate cheltuielile și în plic pui toate bonurile fiscale aferente. Nu depășești suma săptămânală. Dacă ai nevoie de mai mult, iei din suma alocată celeilalte linii, nu din săptămâna următoare.

Metoda cont dedicat (doar card). Folosești un cont doar pentru cheltuielile de gospodărie și „altele”. Muți la începutul lunii (sau săptămânii) suma alocată și, când s-a terminat, asta e. 

Cheltuielile fixe ar trebui să le ai puse pe direct debit în cont (orice bancă are acest serviciu) sau să folosești o aplicație de plăți (precum Pago), care elimină frecușul aferent. Nu trebuie să completezi nimic – nici să cauți număr de factură, nici să-ți pui reminder să plătești la timp. 

Ai observat că nu am vorbit deloc despre pe ce îți cheltuiești banii. Cred că nevoile și dorințele noastre sunt atât de personale încât nu are sens să le spui oamenilor pe ce să dea bani. Pentru unii e mai valoros timpul economisit când merg cu Uber decât banii economisiți mergând cu transportul public. Pentru alții, e mai importantă experiența unui prânz diferit la birou în fiecare zi decât economia de a-și aduce mâncare de acasă. 

Oamenii trebuie să trăiască așa cum vor, câtă vreme asta nu devine o povară financiară (adică nu se transformă în datorii, la care se adaugă dobânzi și tot așa).

3. Economii

Economisirea e o cheltuială pe care o faci pentru tine din viitor. Chiar dacă ne gândim rar la eu-de-peste-10-ani și mai degrabă îi dăm țepe – lasă că o să plătească ea ratele astea – nu e niciodată prea târziu să începem să îi purtăm de grijă. 

Cel mai simplu mod este să pui bani deoparte fără să te mai poți atinge de ei. Eu am setat un direct debit lunar care alimentează contul de economii automat în ziua în care intră salariul. Care este alt cont cu totul, nu un subcont în cel principal, pentru că așa funcționează pentru mine. Însă pentru fiecare poate fi diferit, important e să-și atingă scopul.

Cât trebuie să economisești? Între 10 și 30% din venitul lunar, în funcție de responsabilități. Mai puțin de 10% e frustrant, pentru că o să vezi greu un progres în contul de economii. Mai mult de 30% s-ar putea să-ți afecteze stilul de viață.

Pune niște obiective. Unele pot fi pe termen scurt (să strâng în următoarele șase luni X lei pentru sărbători sau să fac o petrecere monstruoasă de Revelion, cu voia COVID-19). Altele, pe termen mediu, pentru zile negre (să strâng în următoarele 24 luni echivalentul a șase salarii, ca să fiu în siguranță în caz că se întâmplă ceva). Și cele mai angajante, pe termen lung, pentru pensie. 

Începe cu cel mai important: fondul de urgență. Pune 15 sau 20% din venit în acest fond. O să vezi cât de repede se adună banii și cât de bine te simți știind că ai o plasă de siguranță. Dobânzile la conturile de economii sunt ridicole, dar o să te bucuri de fiecare 2,13 lei. 

Pentru victorii rapide, începe un cont pentru un obiectiv pe termen scurt: un city break, un robot de bucătărie, o consolă de jocuri. Da, pe toate le poți cumpăra și cu un card de cumpărături, dar încearcă să economisești pentru ele. Așa te vei putea bucura fără gheara din gât că ai de plătit un an pentru o bucurie pasageră.

Gândește-te la banii din conturile de economii ca la ceva ce ai și nu ai în același timp. Nu intra în ei pentru altceva decât scopul lor declarat. Nu-i muta dintr-un cont în altul. Lasă-i să se adune, tu-de-peste-un-an îți va fi recunoscător.

4. Comparații și rușine

Să vorbim și despre forțele care ne modelează relația cu banii. Pentru cei mai mulți dintre noi, raportarea la bani este formată profund de relația familiei noastre cu ei.

Ca adulți, fie replicăm ce am văzut în casă (dacă familia economisea, economisim; dacă familia cheltuia fără gândul la ziua de mâine, facem la fel), fie facem exact opusul, pentru că ne este rușine de felul în care am crescut (punem semnul egal între frugalitate și zgârcenie sau considerăm hedonismul, chiar și moderat, iresponsabilitate). 

Asta e fundația, dar nu înseamnă că trebuie să trăim așa toată viața.

Dacă am crescut fără un model echilibrat în familie, am făcut sau vom face cu siguranță multe greșeli financiare între 20 și 30 de ani. Avem pentru prima oară banii noștri și vrem ca lumea să fie a noastră, acum! Facem credite pentru haine sau vacanțe pe care nu ni le permitem, nu ne ajung banii până la finalul lunii, nu economisim, nu ne plătim taxele. 

Eu, spre exemplu, nu am economisit nimic și am lăsat să treacă doi ani fără să plătesc întreținerea – am plătit-o până la urmă, cu dobânda aferentă, și mi-a fost multă vreme rușine să vorbesc despre situație, că nu știam de ce am făcut asta. 

Acum, la 40 de ani, știu: pentru că nu aveam nicio educație financiară și nu înțelegeam noțiunea de prioritizare a cheltuielilor. Vestea bună e că la un moment dat începi să înțelegi cum funcționează banii și nu mai ești la fel de condus de sentimente. Așa că nu-l acuza pe tu-de-acum-zece-ani dacă plătești acum pentru greșelile lui. Mai degrabă concentrează-te pe tu-de-peste-zece-ani, să nu-i lași altele pe cap. 

Pe măsură ce creștem, ne uităm mai responsabil la bani și pentru că devenim mai stabili financiar, ceea ce face alegerile noastre mai ușoare. În teorie, oricine poate economisi. Dar, practic, dacă venitul abia îți acoperă coșul zilnic și chiria, este mult mai greu. Deși un salariu mai mare nu vine automat cu responsabilitate, dacă ai deja un buget și știi ce se întâmplă cu banii tăi, o să vezi mai multe posibilități în banii aceia în plus. 

Relația noastră cu banii e afectată și de modul în care cheltuiesc prietenii noștri. Ai o prietenă cu mașină scumpă, vrei și tu una. Ai un prieten care mănâncă numai în oraș, vrei să faci și tu asta. Dacă ai copii mici, se înmulțește cu un milion, pentru că nu doar că vrei cele mai bune școli și experiențe pentru copiii tăi, dar te simți și vinovat că nu le poți oferi. 

Realitatea e că ce vezi public este o alegere a cuiva în detrimentul altor lucruri pe care nu le face publice. Să întreții o mașină scumpă poate însemna să renunți la a-ți cumpăra haine noi sau a ieși în oraș. Există întotdeauna un schimb de acest gen, dar noi vedem doar cine a câștigat. Sau sunt alte lucruri despre care nu știi nimic: părinți care îi ajută cu bani, o moștenire, un partener de viață care câștigă mai bine. 

Nimeni nu și le permite pe toate. Și atunci de ce să crezi că tu trebuie?

5. Drumul tău

Oamenii iau decizii fie dintr-o perspectivă de prosperitate, fie dintr-una de penurie. Adică fie riscă în baza credinței că lucrurile se vor rezolva și resursele necesare vor apărea, fie sunt precauți și se asigură că au resursele necesare înainte să ia decizia. Niciuna nu e greșită. Sunt doar moduri diferite de a vedea lumea. 

Călătoria către stăpânirea finanțelor personale poate începe de la realizarea asta: eu din ce paradigmă privesc lumea? Dacă ești conștient că ai un bias de prosperitate, ar trebui să te gândești mai mult la ce poate să nu meargă bine în situația în care te bagi acum și poate o să fii mai precaut. Dacă ai unul de penurie, ar fi bine să-ți privești mai critic temerile și poate o să reușești să le demontezi și să iei decizia. Realizarea aceasta te va ajuta să-ți găsești sursele de învățare care se potrivesc cu viziunea ta despre lume.

Dacă ești în categoria prosperitate, te vor inspira mai mult cei care cred că dacă nu-ți ajung banii, trebuie să câștigi mai mult, nu să cheltuiești mai puțin. Robert Kyiosaki, care a scris una dintre cele mai influente cărți pe tema asta, Tată bogat, tată sărac, e tata lor. Suze Orman e un avocat al investirii banilor. Miranda Marquit vorbește despre cum să creezi mai multă avere.

Eu sunt în categoria penurie, așa că am găsit inspirație mai degrabă la experți din zona de bugetare și economisire, unde toată paradigma pornește de la cum să administrezi mai bine ce ai. Jordan Page este o campioană a frugalității, dar fără renunțarea la o viață bună. The Budget Mom crede în controlul absolut al finanțelor și în cash – tocmai și-a luat prima casă cu toți banii jos. Dave Ramsey propăvăduiește importanța unui trai fără datorii și metodele de a face asta.

Între aceste două perspective este The Financial Diet, o platformă care reușește să păstreze un echilibru între penurie și prosperitate și care e plină de povești personale de la care ai de învățat. 

Filosofia lor este în aceste precepte care pe mine m-au eliberat de multă vină și rușine legate de bani:

1. Ca să te simți bogat, cheltuiește mai puțin decât poți. 

2. „Nu este în bugetul meu” e tot ce trebuie să spui dacă nu vrei să cumperi ceva. Nu datorezi nimănui nicio explicație. 

3. Banii nu ajung întotdeauna la oamenii care muncesc cel mai mult. Fii conștient de inegalitatea din piața muncii.

4. Cel mai mare rău pe care ți-l poți face e să nu-ți cunoști situația financiară.

5. Îți stăpânești bugetul în momentul în care înveți diferența dintre nevoie și dorință. 

Dacă afli lucruri utile din aceste surse și vrei să-mi povestești cum s-a schimbat relația ta cu banii, scrie-mi la jo@decatorevista.ro.


Acest articol face parte dintr-o serie de sfaturi de upgrade personal care va continua în luna septembrie. Citește toate episoadele aici.

Chiar și în aceste vremuri, misiunea noastră rămâne aceeași: spunem povești adevărate pentru a ne sprijini comunitatea să înțeleagă, să empatizeze, să descopere soluții și să acționeze. Pentru asta avem nevoie de cât mai mulți susținători.

Între 1 octombrie și 15 noiembrie, vrem să ne dublăm comunitatea de abonați. Dacă ajungem la 4.500 de oameni care ne susțin, veniturile din abonamente vor fi jumătate din cele necesare ca să producem jurnalismul pe care îl facem.

Susține-ne cu un abonament digital. Cu 15 lei pe lună sau 150 de lei pe an, ne aduci mai aproape de țintă și investești direct în echipa noastră editorială. 

Abonează-te.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *