DoR #11

Când am început să alegem subiectele pentru DoR #11, am fost preocupați să explorăm ideea diferențelor de percepție: cum se vede regizorul Radu Afrim din public și cum se vede din spatele scenei; cum e să te inspire ideea unor înotători cu dizabilități de vedere și cum e să-i vezi spintecând apa cu brațele; cum e să citești că o studentă de 20 de ani a murit într-o tabără pentru că ar fi băut și cum e să afli că a influențat viețile a zeci de oameni.

Textele vorbesc însă despre mai mult decât aceste diferențe: atât Afrim, cât și frații Ciorap și mai ales Andreea Avramescu sunt exemple vii ale tensiunii dintre om și muncă.

Din cuprins:

Ți se mai spune și Costică? Povestea unei încurcături;
Noaptea fluturelui mov. Ce faci când copilul tău e diagnosticat cu o boală incurabilă?
Provocatorul de teatru. Radu Afrim nu iubește teatrul, dar asta nu înseamnă că nu-l folosește ca scuză ideală pentru a crea lumi și experiențe cathartice;
Echilibru. Indiferent de rolul în care era – colegă, șefă, iubită, fiică –, Andreea Avramescu știa că are mai multe de câștigat dacă joacă cooperativ;
Lecțiile Adrianei. Într-un spațiu public în care cei mai mulți imită, Adriana Săftoiu e împotriva curentului;
Înotătorii. Trei frați cu deficiențe de vedere se antrenează pentru Jocurile Paralimpice din 2016, înotând cot la cot cu sportivi văzători;
Și altele.